Archive for October, 2009
Jurnalism si PR in campania electorala
under comunicate
Centrul pentru Jurnalism Independent organizeaza un curs cu tema: Jurnalism si PR in campania electorala, sambata, 31 octombrie a.c.. Cursul se adreseaza jurnalistilor si comunicatorilor care doresc sa aprofundeze tehnicile de comunicare publica in contextul campaniei electorale. In cadrul intalnirii se vor aborda teme precum: tehnicile de PR politic sau tratarea jurnalistica a subiectelor politice, fara a uita de conduita deontologica.
Trainingul este condus de Cosmin Pacuraru, consultant media.
Cursul va avea loc la sediul CJI (Bvd. Regina Elisabeta nr 32, etaj 1, sector 5 Bucuresti), intre orele 09.00 – 18.00 (cu pauza de pranz). La sfarsitul cursului se acorda diplome de participare. Taxa de participare este de 200 RON.
Cei interesati sunt rugati sa trimita un CV si o scrisoare de intentie, precum si un text de maximum 100 de cuvinte in care sa explice asteptarile lor legate de curs la email: carmen@cji.ro sau fax: 311 13 78, pina la data de 29 octombrie, ora 20.00.
Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv. Bio
Cosmin Pacuraru are o experienta de presa incepand cu 1990. A fost pe ambele baricade: director de campanie electorala in 1996 (fiind cotat cel mai bun director de campanie al CDR-ului pentru provincie) si manager de redactie, pana in 2008. Preocupat de relationarea presa – politic, detine un masterat in Stiinte Politice (SNSPA) cu lucrarea “Analiza tranzactionala aplicata grupurilor de presiune”.
Freelancingul este cea mai buna optiune. Scrie la diferite publicatii premium, in special pe domeniul media (Saptamana Financiara, 22). A construit canale media, redactii si grile de program. A lucrat in calitate de consilier de imagine al Secretarului General al Camerei Deputatilor pana la deteriorarea relationarii in politica romaneasca (2006 – 2007).
Din 2006 face si consultanta media si consultanta politica, inclusiv in Republica Moldova .
In prezent este consultant al unei fundatii pentru organizarea de evenimente si coordoneaza 3 site-uri extrem de targhetate pe consultanta politica, publicitate si siguranta energetica.
descriere curs:
Jurnalism si PR in campania electorala
Suntem de mult in campanie electorala. Oficial, aceasta a inceput de cateva zile. Acest workshop doreste sa gaseasca o cale de comunicare intre cele doua tabere: jurnalisti si comunicatori din politica. Tratam cateva notiuni de stiinte politice, tehnici de PR politic si tehnici de abordare a subiectelor politice in genurile jurnalistice, fara a uita de conduita deontologica.
Accentul va fi pus pe “intelegerea si comunicarea celor doua parti” in contextul relationarii in ecuatia politic – economic – ONG – presa. Ce vrea PR-istul si ce vrea Jurnalistul? Cum este afectata audienta? Raspunsurile sunt date prin cateva notiuni de inteligenta emotionala si analiza a tranzactiilor.
Intalnirea se va desfasura pe parcursul unei zile, timp de 9 ore, dupa cum urmeaza:
9.00 – 11.00 Partea 1:
Care sunt canalele media si ce rol au. Legislatia care afecteaza mass-media, ce se poate face si ce nu. Tipicul programelor (stiri, talk-show, reclama electorala, advertorial) , relatia sponsor – canal media. Ce vrea jurnalistul, ce vrea PR-ul si cum se impaca acestia. Care este relatia politic – economic – ong – presa.
Pauza 11.00 – 11.30
11.30 – 13.30 Partea 2:
Organizarea redactiei si management de spatiu si timp contra management financiar si management de audienta, organizarea campaniei electorale.
Cerintele jurnalistilor vs cerintele comunicatorilor politici. Alinierea obiectivelor jurnalistice cu cele ale comunicatorilor. Distributia informatiei in functie de tipologia canalului media. Canale media si genuri jurnalistice.
Pauza 13.00 – 14.00
14.00 – 16.00 – Partea 3:
Crearea evenimentului politic pentru aparitie in media. Plasarea informatiei si “procesul” de fabricatie a stirii. Desfasuratoare si paginatie pe tipicul canalului media, target, interesele patronatului.
Text de stire vs text de PR.
Pauza 16.00 – 16.30
16.30 – 18.00 – Partea 4:
Organizare de briefing, intalniri informale, conferinte de presa.
Tipologia surselor si aparitia lor in presa.
Breaking-news: cine, ce, cand, unde, de ce. Evaluarea trainingului.
Candidatii sunt rugati sa scrie un text de maximum 100 de cuvinte in care sa explice asteptarile lor legate de curs.
Editorial: De ce miroase povestea Degeratu+Basescu+Hayssam
under revista presei
Intr-o democratie ale carei guri de aerisire trebuie legate periodic cu sarma, atat de tare zornaie tabla ruginita trasa prin email de tip nou, fiecare dezvaluire facuta pe timp de campanie electorala este interpretata politic.
Ceea ce, in putinele zone unde moralitatea si-a pastrat valoarea de raportare, miroase de-ti muta nasul.
Si mai tare te paleste insa in nari daca impletitura nu e pur politica, si te duce cu gandul la alt tip de interpretari: cele cu iz de Securitate. Iar pretinsele transcrieri ale unor conversatii dintre generalul Constantin Degeratu si Omar Hayssam sunt cea mai simpla ilustrare a metehnelor care nu numai ca nu s-au stins odata cu Revolutia, dar au gasit noi valente de desfasurare, mai voluptoase, ca aveau in fata parfum de libertate.
Putem porni de la premisa ca media este bine intentionata. Oamenii isi vad de treaba independent ca vin alegeri sau nu, iar damblaua unui jurnalist de investigatii este sa iasa pe piata cu dezvaluiri, pentru ca, altfel, il dor degetele. Cu orice risc de interpretare.
Ajungi uneori sa tii in mana hartii care ard, si mai ales vand, iar cata vreme pe prima pagina a unui ziar scrie pretul, inseamna ca e un produs. Pe o piata aglomerata.
Nu exista jurnalist pe lumea asta care sa nu vrea sa publice discutia dintre teroristul numarul unu al tarii si unul dintre cei mai importanti oameni ai statului in materie de securitate nationala, mai ales daca ambalajul expeditorului suna credibil.
Este de discutat daca reporterul nu are cumva si alte interese. Media abunda de insi care actioneaza pentru un interes pecuniar, al lor, sau al patronului. Este o optiune. Dar asa cum am reusit sa creditam un politician, fie el Traian Basescu sau Mircea Geoana, cu buna credinta, sa convenim ca “Gardianul” este curat ca lacrima.
Nu pot, insa, sa nu ma duc la fondul problemei. Pretinsele stenograme ale unor discutii despre care generalul recunoaste ca au avut loc, dar sunt “aranjate”, pot induce publicului impresia unei complicitati intre consilierul prezidential si Hayssam. Mai ales ca, asa cum rezulta din dialogul prezentat, generalul nu blocheaza din fasa unele “marturisiri” despre “asigurarile” presedintelui cum ca teroristului nu i se va intampla mai nimic, dimpotriva.
Am un singur argument pentru care spun ca transcrierile sunt niste facaturi, si ma pun in pielea generalului: ma intalnesc cu un tip dubios ab initio, suspectat de complicitate la rapirea unor jurnalisti, cu trei infractiuni economice legate de coada, fost sponsor al PSD, cu concursul generos al lui Ion Iliescu.
Nu e nici membru al familiei mele, nici macar prieten sau locatar al cercului meu de amici. Seful meu are o opozitie puternica din punct de vedere politic, doua treimi din adversari umbla sa-i ia gatul, si ce fac eu? Ma comport ca un imbecil, ma las pe mana sirianului stiind ca risc ca discutia sa apara, la un moment dat, in presa?
daca Romania va avea comisar pe agricultura …
under comentarii
iata ce supe ambasadorul Frantei la Bucuresti, Franta fiind (chipurile) tara care ar sustine pe domnul Ciolos:
Romania must restructure its agriculture very well in order it could export its farm produce, during the years ahead, France’s Ambassador in Bucharest Henri Paul told Agerpres, on Tuesday.
There are farm products, which Romania can export, depending on the season and the achievements of the local agriculture. In Romania, people start becoming aware of the importance of the agriculture, and this is a relatively new thing. Due to the communist mentality on the priority role the industry plays, the agriculture was not seen as the economy’s main branch.
There is the consciousness, but the means must be put in motion. Tangibly, the EU funds must be made use of, because half of the EU funds for Romania are aimed at the agriculture and the rural development, the French Ambassador stressed. In his opinion, a region like Transylvania (central-western Romania) has very many geographical and economic advantages.
‘Transylvania is more open to the world, less closed in history. I trust its possibilities of economic development. The Traditional Farm Produce Fair that France’s Embassy to Romania organised in Cluj Napoca for three days (on Oct. 9-11 – editor’s note) was very successful and this is a sign of the will to get prosperous,’ Henri Paul pointed out. According to the French Ambassador, “the Romanians’ energy will be essential for coming out of the crisis that currently affects the country.’
‘The Romanians are not always well coordinated, but they are very dynamic, ever,’ the French diplomat said. Referring to the nomination by Romania’s Government of the ex-Agriculture Minister Dacian Ciolos for the position of the EU Commissioner for Agriculture, Ambassador Henri Paul says he feels confident about Ciolos’ chance to take over this important responsibility.
‘I’ve liked Ciolos a lot, even before, as Romania’s Minister of Agriculture, and now as well. He is respectful and very nice,’ said the French Ambassador.
Industria sondajelor nearmonizata cu realitatea politica
under comentarii
Lupta politica devine din ce in ce mai lugruba. Pe langa bancurile si glumele de prost gust si limbajul injositor folosit de politicieni au aparut 3 sondaje politice la un interval de 3 saptamani.
CCSB_2009_09_Sondaj_Politico_ro
document-2009-10-16-6296678-0-sondajul-insomar
document-2009-10-16-6296860-0-sondaj-csop
Daca analizam istoria industriei producatoare de sondaje observam ca exista mari diferente intre cifrele scoase la iveala si rezultatul alegerilor. Avem ca referinta alegerile din primavara la europarlamentare, alegerile parlamentare din toamna trecuta si alegerile locale din vara 2008, unde greselile institutelor de sondare au fost de pana la 7%, in cazul in care acestea anuntau marje de eroare de sub 3%.
Analizand diferentele ultimilor trei sondaje aparute constatam ca cifrele concorda numai pentru Traian Basescu si CV Tudor. Cel mai “jucat” este Mircea Geoana care inregistreaza o diferenta de pana la 9,5%. Rezulta ca in cazul lui trebuie sa ne indoim cat mai mult de rezultatele date.
| CCSB | INSOMAR | CSOP | dif INSOMAR – CCSB | dif CSOP – INSOMAR | dif CCSB – CSOP | |
| Traian Basescu | 34 | 33.4 | 34 | - | - | - |
| Mircea Geoana | 18 | 28.5 | 21 | 9.5 | -7.5 | -3 |
| Crin Antonescu | 19 | 14.5 | 13 | -4.5 | 1.5 | 6 |
| Sorin Oprescu | 12 | 8.1 | 13 | -3.9 | 4.9 | -1 |
| CV Tudor | 7 | 6.1 | 6 | - | - | - |
| George Becali | 8 | 4.6 | 7 | 3.4 | 2.4 | 1 |
| Kelemen Hunor | 1 | 4.3 | 3 | 3.3 | -1.3 | -2 |
| marja de eroare | 3% | 3% | 4.3% | |||
| nr repondenti | 1083 | 1211 | 513 | |||
| metodologie | - | chestionar | telefon | |||
| comandat de: | politico.ro | Realitatea TV | PDL |
De ce trebuie sa nu avem incredere in acestea care sunt realizate si publicate numai pentru a manipula?
Respectand toate regulile sociologiei aceste sondaje pot avea mari erori deoarece daca alegem localitati in care sunt primari ai unui partid, daca alegem colegii la Camera sau Senat in care avem numai alesi ai unui singur partid, este clar ca rezultatul este distorsionat. Inca institutele de sondare nu au in vedere ca exista o alta distribuire a voturilor in localitati / colegii de aceeasi marime si cu aceeasi structura sociologica. S-a observat ca in comune echivalente dpv sociologic si alaturate geografic dar cu primari si parlamentari de la partide concurente, preferintele de vot sunt complet diferite.
Regula a fost demonstrata la alegerile parlamentare de anul trecut: in orasele conduse de PSD, parlamentarii PSD au avut majoritatea voturilor. (idem PDL sau PNL)
O alta eroare este data si de schimbarea structurilor rural – urban si capitala – provincie. Conform INS in Bucuresti traiesc peste 3,2 milioane de cetateni. De la Serviciul Starii Civile aflam ca sunt numai 2,1 milioane. Iata o eroare de aproape 30%.
Daca translatam aceasta situatie la o resedinta de judet si restul judetului si la mediul urban – rural, avem o eroare de acelasi ordin de marime, intre 10 si 30%.
Cred ca deja trebuie sa ne indoim de sondajele realizate pe baza de date luata de la Serviciul de Stare Civila.
Nici sondajele realizate pe bazele de date de la operaturii de telefonie nu sunt conforme cu realitatea deoarece nu avem o distributie a acestora din care putem extrage un esantion sociologic.
Pana una alta nu avem alte instrumente de lucru si trebuie sa luam sondajele aparute ca atare.
Cosmin Pacuraru
Moldova la rascruce
under externe
un studiu realizat de Fundatia Soros care se gaseste aici:


