Zilele trecute liderul PSD Bogdan Niculescu Duvaz a lansat cifra de 175 de milioane de euro ca fiind cheltuita pana acum de catre PDL in campania elecorala. Iata declaratia:

De ce afirm ca este o manipulare?

Numai sa consultam Media Fact Boock pentru anul 2009, o radiografie a pietei de publicitate realizata de cativa ani de Initiative Media si putem observa ca:

cele 175 de milioane (cheltuiti in maxim 6 saptamani) reprezinta:

- jumatate din toate bugetele de publicitate din acest an

- aproape toti banii pe care televiziunile ii primesc pe publicitatea difuzata in tot cursul anului

- de 4 ori mai mult decat bubetele de publicitate out-door din 2009

Aceste cifre sunt cunoscute de catre oricine din conducerile celor mai importante trusturi de presa. Sefii trusturilor  aproba difuzarea “stirii” de la PSD cu cele 175 de milioane de euro.

QED

Gazeta Sporturilor

Nimic hollywoodian. Un capăt afumat de Lipscani. Cîteva ecrane uriaşe cu Traian Băsescu, incursiune postmodernistă în Bucureştiul real. De pe uşa sediului de campanie al candidatului PD-L dai într-o încăpere-hol-recepţie-şi-orice-altceva. În prelungire urmează sala de mese. Şoferi, paznici şi tipi din staff mănîncă la o masă lungă. “Cine ia campionatul?”.

Nu pe acolo. La etajul unu se urcă pe scara din dreapta, blocată simbolic cu un lanţ. Băiatul lui Prigoană e de o veselie ubicuă. Dai mîna cu el de cinci ori pînă ieşi. Sus sînt cîteva birouri, aşezate ca-n hala unei redacţii, dar pe un spaţiu mult mai mic.

Traian Ungureanu bate tastatura. “I se spune Pele”, îl prezintă un coleg din echipa preşedintelui. Şi-au luat porecle din portofoliul brazilienilor anilor ‘70. Sever Voinescu e Tostao, cel despre care Mario Zagallo spunea că nu poate juca în acelaşi “11″ cu Pele. Pînă la urmă, antrenorul a găsit o soluţie. “Un gol mai mult decît adversarul”.

Undeva, lîngă un televizor, stă şi veriga slabă a “naţionalei” braziliene. Pe portarul “cariocas” îl chema Felix. “Bună ziua, domnule Tolontan!”. “Bună ziua, doamnă Udrea”. Se uită la Realitatea, care prezintă un documentar despre gafele brutale ale politicienilor lumii de-a lungul timpului.

Dintr-o încăpere cubiculum iese preşedintele. E relaxat şi prinde un final de discuţie telefonică despre puncte. “Aţi aranjat vreun meci?”, şarjează zîmbind. “Nu. E despre o notă mare la Olimpiada la matematică.  Credeţi că-i va ajuta la ceva?!”. E un pic nedumerit de răspuns. “Hai, intraţi!”.

“RIDZI are responsabilitatea falsului, dacă l-a făcut”

Ce înţelege preşedintele prin patriotism şi unde crede că a greşit în cazul ministrului Sportului

“Nu aş accepta arderea steagului”

- Vă consideraţi patriot?
- Da, sînt omul care ţine la ţara lui, la poporul lui.

- Aşa definiţi pariotismul?
- Nu numai. Patriotismul are multe valenţe. Cuvîntul acesta concentrează foarte mult. Respect pentru istoria ţării tale, cu bunele şi relele ei. Noi nu avem în istorie numai momente extraordinare. Dar toate naţiunile au în istoria lor şi căderi, şi victorii. (Fotoreporterul Cristi Preda dă cercuri din ce în ce mai strînse. Ritualul căutării pozei perfecte îl bagă în transă. În Afganistan l-a călcat un cal, iar la un interviu cu un înalt demnitar CIO, în casa acestuia, i-a dărîmat aparatul video, care s-a buşit cu zgomot şi fum. Zîmbeşti la gîndul sepepiştilor năvălind pe uşă). A fi patriot înseamnă să-ţi iubeşti cultura. Sigur, aici plecăm de la ideea că, cel puţin în cazul meu, nu e obligatoriu să fii atotcunoscător în materie de cultură. Dar sînt lucruri pe care le ştii. Şi de aici îţi extinzi cunoştinţele către cultura ţării tale, care e una dintre cărţile de vizită ale ţării. Apoi putem vorbi de tradiţii, obiceiuri. Toate înseamnă să fii patriot. Plus respectul pentru simboluri. De pildă, steagul ţării.

- Ştiţi că în Statele Unite ale Americii nu e interzis să arzi steagul ţării. E o formă a libertăţii de expresie.
- Cred că e prea liberală legea americană, cel puţin pentru mine (rîde). N-aş răbda în faţa mea un om care arde steagul ţării mele.

- Ştiţi, există şi o altă definiţie a patriotismului. Pentru un demnitar sau o autoritate publică să fii patriot înseamnă:
1.  Să acţionezi cu bună-credinţă, în sensul integrităţii, în ceea ce faci;
2. Să fii dedicat într-un procent important jobului tău de serviciu public;
3. Să ai o competenţă specifică în zona respectivă.
Pornind de la această definiţie, este Elena Udrea un ministru patriot?
- Uitaţi, n-aş vrea să fac acum o discuţie despre Elena Udrea. Pentru că orice aş spune s-ar interpreta în paradigma campaniei.

“PD-L ar fi trebuit s-o suspende”

- Este dreptul dumneavoastră. Trec la următoarea întrebare. Vă dau un citat. “Ne luptăm cu politicieni controlaţi de moguli şi de grupuri de interese”. Asta aţi spus joi, 26 noiembrie, în faţa Colegiului Director al PD-L. La acea şedinţă de conducere, telespectatorii au zărit-o şi pe Monica Ridzi, fostul ministru al Sportului. E normal?
- Cred că aici era corect ca PD-L să procedeze la o suspendare din funcţie pînă cînd Parchetul se pronunţă.

- Parchetul sau instanţa?
- Cred că Parchetul. Un om politic trimis în judecată e clar că nu mai poate fi menţinut în funcţii înalte. Dar un partid care are exigenţe poate să facă acest lucru şi de la momentul începerii urmăririi penale.

- V-am întrebat pentru că, potrivit DNA, sintagma “oameni politici şi grupurile de interese” se potriveşte Monicăi Ridzi. Procurorii susţin, sigur, trebuie să probeze asta în instanţă, deocamdată Ridzi e nevinovată, dar ei susţin că oamenii de sub conducerea ministrului Ridzi au falsificat documente, iar unele dintre ele au fost semnate şi de ea. Acte oficiale falsificate, domnule preşedinte.
- Da. Are responsabilitatea falsului dacă l-a făcut. (Răspunde concentrat în interiorul unui subiect unde rămîne în alertă)

- După atît timp, dumneavoastră ce aţi înţeles din acest caz, care i-a preocupat pe cititorii Gazetei şi nu numai?
- Cazul acesta îmi vorbeşte despre erori. Una dintre erori este probabil şi a mea, care am fost un susţinător fără rezerve al promovării oamenilor tineri. S-a dovedit că nu tinereţea trebuie să fie atributul fundamental, ci competenţa. Şi aici o spun deschis: e vorba de promovarea de tineri şi de femei. Probabil că trebuie să scăpăm de acest complex al promovării tinerilor doar pentru că au promovat în partid şi să reaşezăm criteriile de competenţă, indiferent de vîrstă şi sex, ca fiind fundamentale.

- Şi de integritate…
- Integritatea o cunoşti de multe ori după ce-i dai funcţia. Aici este una dintre marile necunoscute. Şi să ştiţi că, la foarte mulţi, nu integritatea este problema cea mai mare. Problema este responsabilitatea. Am constatat că uneori cel numit politic devine o victimă a sistemului. Dacă este responsabil îşi pune oameni de a căror competenţă să fie sigur. Dacă nu este responsabil îşi aduce oameni de partid. Şi atunci eşecul lui este garantat. Mai devreme sau mai tîrziu va semna hîrtii cu care ajunge în faţa DNA.

Cum şi-a dezarmat cavaleria

Băsecu le dă dreptate celor care susţin că şi-a îndepărtat din suţinători » Despre oamenii care nu-l mai susţin şi de ce a ţinut secretă pînă azi starea sănătăţii sale

La forumul pentru liberalism, Traian Băsescu a dat exemplu de bună practică liberală “înfinţarea a două companii puternice de stat în domeniul energiei”. “Cum pot fi două companii gigant de stat un model de liberalism?” a fost întrebarea. “Vă explic. Acum, energia, în funcţie de cine o produce, are costuri discrepante. Şi între cetăţeni şi aceşti producători se strecoară şmecherii din energie, care obţin profituri de zeci de milioane pe lună doar dintr-un birou. De aceea, dacă vom constitui două companii în care să intre furnizori de energie din surse diferite, va exista o competiţie corectă şi un preţ mai bun”. La întrebarea “Cine v-a făcut propunerea?”, preşedintele a răspus: Adriean Videanu.

- Sportul are această capacitate de a simplifica lucrurile. (Rîde gălăgios şi aprobă din cap, uşurat probabil că subiectul migrează). Cînd Guvernul a emis Ordonanţa care permitea numiri politice pînă foarte jos în sistem, în sport s-au schimbat politic pînă şi şefii de la cluburile din ţară sau şefii de stadioane.
- Corect, aşa s-a întîmplat! Eu am declarat imediat că nu sînt de acord cu Ordonanţa. Şi chiar am avut o explicaţie cu premierul Emil Boc. Şi mi-a răspuns că asta a fost ceea ce au reuşit să negocieze în interiorul Alianţei. În schimbul acestui lucru au obţinut promovarea Codurilor. Sînt compromisuri politice, dar trebuie să fie o limită în compromisul politic. Pentru că noi ne-am întors în timp din punctul de vedere al profesionalizării administraţiei! Ne-am întors pe vremea PSD. Ne-am întors la 2000-2004.

- Spuneţi că a fost un cost?
- Da. Poate că a fost un cost prea mare.

“Macovei nu a procedat corect”

- Mergem în zona presei. V-am întrebat cîndva dacă sînteţi de acord ca Ministerul Turismului să dea diurne ziariştilor.
- Nu sînt de acord. Dar mi s-a explicat că nu poţi transfera costurile promovării României către media. Transport, cazare…

- Vă contrazic. Vorbim despre diurne. Asta nu e în regulă.
- Eu am înţeles că li se plătea doar masa. Dar e un subiect care nici acum nu mi-e clar. E de discutat.

- La diurnă nu e de discutat, am altă opinie, dar trecem la alt caz. La stenogramele discuţiilor între domnii Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chireac şi şeful ANI, care a acuzat şantajul. Ştiţi că Asociaţia Jurnaliştilor şi Clubul Român de Presă s-au pronunţat: cei doi n-au acţionat ca jurnalişti, nu mai pot fi socotiţi ziarişti şi oricine apelează la serviciile lor ca ziarişti îşi asumă riscul decredibilizării. Prin autoreglementare, noi, cei din presă, asta am făcut! N-am văzut însă nici o reacţie a autorităţilor faţă de şeful ANI, parte a acelei discuţii.
-  Am primit sinteza dialogurilor. Cunoscîndu-l pe Macovei, care a fost procuror, cred că el a fost cel care a făcut înregistrarea. Cred că a avut curiozitatea procurorului. Cei care mi-au făcut mie analizele mi-au spus că unul din trei a avut microfonul. Singurul care a avut interesul să înregistreze a fost Macovei. Nu a procedat corect. Îi dau o circumstanţă: tentaţia procurorului.

- Dar dacă el a avut microfonul de ce nu a făcut o plîngere penală?
- Din cîte ştiu a făcut-o.

- Păi nu, să fi făcut atunci plîngerea dacă s-a simţit şantajat! Altfel, a păstrat pentru el înregistrarea. E în regulă?
- Ştiu că a făcut plîngere, dar nu ştiu cînd.

- Şi nu vi se pare important momentul cînd a făcut-o? Discutăm de peste o lună distanţă.
- Dacă nu a făcut imediat plîngere penală, Macovei a greşit fundamental. Şi aproape că a fost părtaş la această ticăloşie, dacă n-a făcut-o imediat! Era primul lucru pe care trebuia să-l facă.

“E legitim ca presa să provoace”

- În aceşti cinci ani de mandat aţi devenit autorul mai multor expresii care au intrat în conştiinţa publică. “Moguli”…
- “Tonomate”…

- Da, sînt multe. Vă amintiţi o singură sintagmă cu încărcătură pozitivă pe care să o fi lansat dumneavoastră?
- …

-  Vă dau un exemplu. Sarkozy a propus ideea de “cultură a reuşitei”. Le-a plăcut francezilor. Chiar şi acum, la numirea lui Cioloş pe agricultură, preşedintele Franţei a reintrodus public referinţa “prietenii noştri români”. Dumneavoastră de ce nu aţi creat o astfel de sintagmă pozitivă, în cinci ani?
-  Cred că am spus multe lucruri pozitive, dar n-a fost nimeni tentat de ele. Parcă am avut o dezvoltare a răului. Luăm fraze spuse de mine şi multe ar fi fost mai puternice decît “Mogulii…”.

- E vina dumneavoastră. Pentru că pe cele bune nu le-aţi repetat suficient ca pe “Moguli”.
- Aşa e. Dar dacă presa  nu le preia şi nu te ajută…

- Aţi zis chiar acum “Am avut o dezvoltare a răului”. Folosiţi persoana întîi plural. Vă includeţi?
- Categoric, da. Şi eu fac parte din tot ce înseamnă lumea politică. Vreau să vă spun însă că am vrut să fiu parte a binelui. De aceea a şi ieşit această tulburare. Şi am piedut o mare bătălie. Pentru că spunînd ceea ce am văzut a ieşit sintagma “Băsescu provoacă scandal”. Asta e o mare bătălie pierdută de mine! Dacă am spus clasei politice să se reformeze, s-a zis că provoc scandal. Dacă am spus Guvernului că nu atrage fonduri europene, s-a zis la fel.

- Găsiţi legitime provocările şi exagerările presei?
- Exagerările mă deranjează. Dar provocările le găsesc legitime. Din asta trăim. Viaţa e o provocare. Aşa cum am eu această provocare. Vreau modernizarea statului. I-am greşit termenul. Am crezut că se face în cinci ani. Nu se poate. E nevoie de mai mult timp. Provocările inteligente le iau în seamă. (Povesteşte cineva. Un om de-al lui era la o dezbatere la Realitatea TV, acum cîteva zile, faţă în faţă cu fosta consilieră Adriana Săftoiu. În sediul staffului lui Băsescu, se făcea contragalerie liberalei. Preşedintele se uita şi el, dintr-o parte. În murmurul general, fanii îl aud dintr-o dată: “Lăsaţi, mă, are dreptate Adriana!”). Dar cînd se spune despre mine… beţiv, bolnav, paranoic… astea sînt exagerări şi schimb canalul.

“Am văzut zvonuri că n-o mai duc. Sînt perfect sănătos!”

- Există o sentinţă a unei judecătoare din România, Ioana Hubert, într-un proces în care George Copos a acuzat gsp de calomnie. Instanţa a respins apelul lui Copos şi a motivat că “potrivit legilor europene, libertatea de expresie a jurnaliştilor include şi recurgerea la o anumită doză de exagerare şi chiar de provocare”. Sincer, am crezut că vă prind şi că veţi spune că nu sînt normale provocările presei. Din afară, aşa se vede: că le acceptaţi cu dificultate. Acum spuneţi că le acceptaţi.
- Da, dar nu cînd sînt făcut psihopat!

- De acord. Însă starea de sănătate a unui preşedinte este o chestiune de interes public.
- Aşa este.

- Spuneţi-ne care e starea dumneavoastră de sănătate.
- Perfectă. Dar şi aici am avut ezitări. Care vin din legislaţia noastră inexistentă în domeniu. Eu la 6 luni îmi fac controlul medical obligatoriu.

- Ce însemnă obligatoriu? Conform cui? Decurge dintr-o normă legală?
-  Nu, nu avem reguli privind sănătatea preşedintelui. Am stabilit eu la început de mandat, împeună cu instituţiile abilitate, această regulă: control medical la fiecare 6 luni. Şi, la mine, controlul medical nu se limitează doar la analizele de sînge. Durează şi două zile. Trec prin toate aparatele cu care este echipat Spitalul Militar. Se verifică şi traseul venelor, nu ştiu cum se numeşte (Îşi duce mîna de-a lungul piciorului şi apoi la cap).  Nu mai vorbim la creier, unde se uită dacă nu a apărut vreun cheag sau orice altceva.  Problema s-a pus dacă să le facem publice. Decizia tuturor a fost: cîtă vreme legea nu cere să le facem publice, mai bine nu le prezentăm, pentru că oricum vor stîrni o dezbatere dacă sînt sau nu adevărate.

- Am altă opinie aici, cred că nu aţi procedat bine neprezentîndu-le. E un drept al românilor să ştie. Cînd aţi făcut ultimele analize?
- Chiar acum, înainte de începerea campaniei. Şi sînt perfecte. Ştiu că s-a spus: uită-te la el, e transpirat, are diabet. Ştiu zvonurile că sînt pe moarte, că n-o mai duc… (Rîde cu poftă). Dar am fost şi la alţi preşedinţi de stat şi am înţeles că inclusiv despre ei se spune asta. Ne-am obişnuit. Am analize perfecte!

“Geoană e dependent, eu nu sînt”

- Într-un articol publicat recent în România Liberă, Alina Mungiu spunea că nu porniţi ca favorit în turul 2 şi că asta se datorează faptului că “v-aţi dezarmat propria cavalerie”. Se referea la oamenii pe care i-aţi avut aproape şi i-aţi pierdut. Se referea probabil şi la ea, dar şi la alte personalităţi. Vă dau eu un exemplu: nu l-am văzut în ultima vreme pe Gabriel Liiceanu, un om care v-a susţinut ideile. Are dreptate Mungiu?
- Cred că are dreptate. Nimeni nu aştepta de la mine să tolerez o alianţă PD-L – PSD.

- Nu la asta se referea, ci la cei cu care v-aţi înconjurat.
- Nimeni nu aştepta de la mine să nu reacţionez la semnalele referitoare la doamna Elena Udrea.

- Aici vă simţiţi vulnerabil?
- Da, vulnerabil.

- De fapt, e vorba despre faptul că, în loc de o apartenenţă necondiţionată la dumneavoastră ca persoană ar fi fost de preferat să aveţi în jur oameni care să participe vigilent şi chiar sceptic.
- Aşa este.

- Şi mai spune Alina Mungiu ceva. Către ambii candidaţi. Că aşteaptă, ca alţi mulţi indecişi, să aveţi un mesaj public şi clar cu lucrurile pe care le-aţi greşit şi pe care aveţi voinţa să le schimbaţi. Vă gîndiţi la un astfel de mesaj?
- Mi-e foarte greu să vă spun cum ar arăta un semnal al meu. Ultimele mesaje vor fi sinteza a ceea ce gîndesc. Mie mi se pare clar în ce situaţie sîntem. Unul dintre candidaţi garantează liniştea, celălalt nu garantează liniştea. Reforma statului nu garantează liniştea. În spatele unuia se află Videanu, Berceanu, Elena Udrea, Monica Ridzi, Blaga (descrie cu mîinile paranteze care să-i cuprindă), cu bunele şi cu relele lor. V-am dat tot palierul. Şi bune, şi rele. În spatele celuilalt sînt Iliescu, Vanghelie, Hrebenciuc, Patriciu, Vântu.

-  L-aţi uitat pe Voiculescu, pe care îl numiţi de obicei.
- L-am uitat? Şi Voiculescu. OK, asta-i de ales.

- Adică spuneţi că oamenii au de ales între două imperfecţiuni.
- Da, asta spun. Pentru că, poate că pînă la urmă, asta e politica. Ea nu poate fi albă. Alegerea e aşa: echipa asta din spatele meu, cu bunele şi cu relele ei, spune că vrea modernizarea statului, chiar dacă prin fapte uneori, uite, face ca Monica Ridzi! Cealaltă echipă spune că vrea un singur lucru: linişte. Liniştea domnului Iliescu. Această echipă are în frunte un lider dependent. Dependent de voinţa lui Vanghelie, de voinţa mogulilor. E o comparaţie care mi-a venit acum şi o propun oamenilor. Liderul Geoană e dependent de toţi aceştia. Aici, la mine în echipă, nimeni nu poate spune că eu sînt dependent de el. Au trecut 20 de ani. Aceste alegeri sînt mai importante decît orice alegeri prezidenţiale de pînă acum.

- Acelaşi lucru îl spune şi Mircea Geoană.
- Da. Pentru că alegerile vor da direcţia. Vreau să explic fără dubiu. Băsescu va fi un lider care tractează pe direcţie. Dincolo, vor fi mult mai mulţi lideri care vor vrea acea linişte din timpul domnului Iliescu!

Remuşcarea

Final neaşteptat de dialog

- Domnule preşedinte, nu m-aţi convins prin explicaţiile publice că la Ploieşti nu s-a întîmplat nimic. După cum nu înţeleg de ce nici stafful dumneavoastră şi nici televiziunile nu cer o expertiză în străinătate. Nu aţi avut o iniţiativă oficială…
- Aici greşiţi.

- Corectaţi-mă!
- Eu am contactat experţi acreditaţi de Ministerul Justiţiei şi aceştia ne-au cerut două lucruri: înregistrarea orginală şi camera cu care s-a făcut filmarea. Punctul lor de vedere este că nici un expert nu va accepta să dea un certificat în lipsa înregistrării originale şi a camerei. Pînă luni sper să fie gata acţiunea penală, împotriva domnului Patriciu. Îl dau în judecată pentru afirmaţiile pe care le-a făcut la Realitatea TV.

- Care din ele?
- Susţine că a văzut două lovituri, una în stomac şi un pumn în faţă. Acţiunea mea îl va obliga să probeze. Proba nu poate fi decît înregistrarea originală. Şi, dacă găsim înregistrarea originală, găsim şi camera originală. Acest lucru trebuie lămurit. Sînt două puncte de vedere. Eu spun “Nu”, Patriciu spune “Da”.

- La ce spuneţi “Nu”? La lovitură?
- La lovitură.

- Dar spuneţi “Nu” la împingere?
- Îmi este imposibil să vă spun aşa ceva. Eu nu îmi aduc aminte episodul. A venit şi prea tîrziu şi aici mă întreb de ce au trebuit 5 ani ca acest lucru să apară? De ce n-a venit la referendumul din 2007? În orice caz, rămîn agăţat de acest lucru şi nu văd posibilă rezolvarea decît în instanţă pentru că cineva deţine originalul.

- Încă ceva. Spuneţi că nu vă amintiţi ce s-a întîmplat. Dar vă amintiţi că s-a întîmplat ceva acolo?
- Nu. Cavalcada alegerilor este complicată. La cîte mitinguri sînt, nici nu le mai aşezi la un moment dat în minte. Ca dimensiuni sau care unde a fost. La cîte incidente sînt într-o campanie… eu am luat coate în faţă. Ce mi se pare în neregulă e de ce timp de 5 ani nimeni nu s-a sesizat. Şi au fost multe alte momente în care domnul Patriciu l-ar fi putut utiliza din punct de vedere politic. De ce acum?

“Sînt un om de dreapta”

- Sînteţi adeptul real al cotei unice de impozitare a veniturilor?
- Da, e o soluţie pentru România. Dar a putut avea efect economic abia după ce am decis ca profitul reinvestit să nu fie impozitat.

- Ideea a fost adusă pe scena politică de Dan Voiculescu.
- De mai mulţi.

- Nu, corect e aşa: Dan Voiculescu a fost iniţiatorul vocal şi politic. Cred că nu mă suspectaţi de subordonare, dar acesta e adevărul.
- Nu vă suspectez. Urmăresc ce scrie Gazeta şi apreciez sincer independenţa ziarului şi a blogului dumneavoastră. De acord, Dan Voiculescu a militat pentru neimpozitarea profitului reinvestit. Important e că acum putem să-i impozităm la fel pe cei cu mai mulţi bani şi le oferim varianta ca aceşti bani să se întoarcă în sistem şi să producă.

- Există oameni care spun că impozitul progresiv e cel corect. De pildă, Warren Buffett, unul dintre marii întreprinzători ai planetei. El susţine că nu e logic ca secretara sa să fie impozitată, procentual, la fel ca el. Că el ar trebui să plătească mai mult. Pentru că, pînă la urmă, impozitele sînt preţul pe care-l achităm pentru o societate civilizată.
- Acum, în România, eu cred în taxa unică. Şi vorbesc inclusiv de anii care urmează. Sigur că un poitician nu se poate angaja în eternitate cu o promisiune.

- Folosiţi o expresie în campanie: “Ruralul este ultima resursă de creştere a productivităţii în România”. Declaraţia seamănă cu politica marilor companii multinaţionale, care şi ele cred că acolo e piaţa viitoare a dezvoltării. E un discurs de dreapta.
- (Coboară vocea) Sînt un om de dreapta. Oricît de curios ar suna.

- De ce “curios”? Şi de ce o spuneţi aşa de moale?
- Nu, nu moale. Sînt un om de dreapta.

Lunga listă a penitenţei

- Vă propun ca la ultima întrebare doi creştini să discute despre pilda unei sărbători evreieşti. Există în religia iudaică obiceiul ca de Yom Kippur, ziua ispăşirii, oamenii să-şi mărturisească erorile în faţa lui Dumnezeu. Numai că, înainte de asta, există un moment în care le cer iertare semenilor. E interesantă viziunea asta: ca să-I ceri iertare lui Dumnezeu, trebuie mai întîi să faci asta în faţa oamenilor. După cinci ani de mandat, dumneavoastră cui îi solicitaţi iertarea?
- (Surîde şi se ridică). Am o listă lungă. Nu mă puneţi să vă dau nume.

- Cît de lungă e lista?
- 22 de milioane de români sînt pe listă. Le cer iertare celor 22 de milioane de români.

Filmare cu o cameră beta Sony

Mărturia unui om din echipa tehnică de la Ploieşti, găsit de gsp. “Îmi aduc aminte de incident. Băsescu l-a bruscat pe copilul care nu înţelegea ce se petrece acolo, era confuz, el credea că Adrian Năstase e pe scenă. După miting, cîţiva oameni din stafful de campanie au vrut să vadă ce s-a înregistrat din moment. Ne-am uitat împreună. Au luat cu ei caseta filmată cu o cameră beta Sony. Am revăzut acum imaginile la televizor. Sînt aceleaşi, foarte clare şi netrucate. Poate accelerate puţin pe final, dar în nici un caz modificate. Nu-mi amintesc cine a luat atunci caseta, dar ei au păstrat-o ca să fie siguri că nu rămîn probe”.

S-a terminat. Preşedintele iese în hala îngustă. Îşi bate palmele către staff. “Gata, ce urmează? Declaraţia de presă şi apoi plecăm”. Urmează deplasarea de campanie în Oltenia. “Dar înainte de orice mă duc pînă undeva”, rîde el, pe vîrfuri, cu acea grabă imposibil de camuflat politic a bărbaţilor în căutarea toaletei. Dispare după un panou. Fir-ar! Mai era o întrebare! Dacă în cei 22 de milioane de pe lista penitenţei e cuprins şi copilul de la Ploieşti.

Întrebările bune la interviu vin mereu după. Ca remuşcările.

Mircea Geoană a acceptat şi el să acorde un interviu publicului Gazetei Sporturilor şi blogului tolo.ro. Dialogul va fi purtat şi publicat în zilele următoare.

Romania Libera

“Mircea Geoana joaca partida ruseasca.”

» “In schimbul ei primeste sustinere politica, sustinerea factorilor de influenta rusesti pe care ii vedem la televiziuni.”

» “Partida ruseasca este fara reguli. Parteneriatul cu Vestul este unul cu reguli.”

» “Ma bucura vizita vicepresedintelui american Joe Biden la Bucuresti, inainte de alegeri. Ma bucura semnalul dat de UE, care ne-a dat portofoliul Agriculturii. Deci avem prieteni si nu suntem deloc izolati.”

»  “Nu am castigat batalia cu sistemul ticalosit. Nu poti sa corectezi o istorie intr-un mandat de cinci ani.”

» “Va asigur ca a doua zi dupa alegeri va fi o deplina stabilitate, fiindca toate partidele vor sa fie la guvernare.”

»  “Daca voi castiga alegerile, fac un guvern cu PNL.”

Traian Basescu, 59 de ani, al treilea presedinte postdecembrist si singurul care a trecut prin experienta suspendarii de catre Parlament (2007). Ofiter de marina si comandant pe nave de mare tonaj inainte de 1989, ministru al Transporturilor, deputat si primar al Bucurestiului dupa 1990. In 1995 Traian Basescu a fost primul dintre politicieni care si-a dat demisia din Camera Deputatilor pentru a se pune la dispozita justitiei in dosarul “Flota”. In 2004 Traian Basescu i-a luat locul lui Theodor Stolojan pe ultima suta de metri a cursei pentru presedintie, dupa ce sondajele citite de PNL si PD sugerau ca liderul PSD Adrian Nastase ar putea castiga ferm impotriva candidatului dreptei.

Romania libera: De ce ati avut nevoie de doua ore pentru a spune ca nu l-ati lovit pe copilul din inregistrarea video?
Traian Basescu: Nu vreau sa va dau un raspuns care sa para ridicol, dar mie mi-au aratat filmul pe un ecran de camera destul de mic. Eu port doua feluri de ochelari: acestia pentru citit si  acestia pentru distanta. N-aveam la mine ochelarii de distanta, sa-i pun imediat pe nas. Eu, de fapt, n-am vazut nimic de pe camera.

R.l.: Totusi, Dinu Patriciu va avertizase, intr-un fel, cu o zi inainte, atunci cand a povestit scena in care va acuza ca ati lovit un copil.
T.B.: N-am stiut nimic. Asta e problema staff-ului meu de campanie. Trebuiau sa ma previna. Eu m-am dus intr-o emisiune-capcana neprevenit de echipa mea si, in general, am foarte putin timp. I-am reprosat asta staff-ului meu, da’ inutil.

R.l.: Ati spus ca-l veti da in judecata pe Dinu Patriciu.
T.B.: Avocatii de la Tuca&Asociatii vor termina plangerea impotriva lui la inceputul acestei saptamani.

R.l.: Ii cereti daune?
T.B.: Da, dar, in primul rand, ii cer originalul, pentru ca nici dumnealui nu-si va putea proba afirmatiile  ca as fi lovit copilul, o data in plex, o data in fata, fara sa probeze si, in orice caz, copia nu-i va tine de proba.

R.l.: Tinand cont de eficienta justitiei autohtone, verdictul va veni destul de tarziu.
T.B.: N-am ce sa fac. Suntem in situatia in care trusturile de presa ale mogulilor sustin o varianta, iar eu cu o singura voce sustin o alta varianta. Sunt insa surprins de numarul mare de voluntari care s-au dus la televiziuni pentru a demonta inscenarea.

R.l.: Va asteptati si la alte inregistrari care sa va puna in defensiva?
T.B.: In momentul de fata, cred ca este posibil orice, astept un viol.

R.l.: Credeti ca inregistrarea provine de la servicii secrete sau de la oameni care lucreaza in sistem?
T.B.: Nu.

R.l.: Exista motive care sa-i faca pe unii specialisti din serviciile secrete sa devina actori in aceasta campanie electorala?
T.B.: Ceea ce va pot spune este ca pana acum serviciile nu s-au implicat, cu exceptia povestii Haissam, intretinuta de “Doi s’un sfert” (serviciul secret al Ministerului de Interne).

R.l.: Nici nu v-au prevenit asupra unor actiuni care ar putea sa-l vulnerabilizeze pe seful statului?
T.B.: Nu am avut nici o informatie despre ceea ce fac politicienii si cred ca este un lucru bun retragerea serviciilor din influentarea politicului, justitiei, presei…

R.l.: Dinu Patriciu spune ca era adversarul dvs. inca din 2004, cand erati aliati. Exista un moment anume care a declansat aceasta adversitate?
T.B.: Nu, cred ca e traditionala: eu nu am acceptat felul in care Dinu Patriciu a fost favorizat de fostul premier Adrian Nastase in privatizarea Rafinariei Petromidia si am avut atacuri foarte multe la adresa celor doi.

R.l.: Adrian Nastase nu l-a favorizat doar pe Patriciu, ci si pe actualul ministru Videanu, care a primit in perioada guvernarii PSD noi perimetre de exploatare a calcarului, travertinului, marmurei…
T.B.: Nu stiu, acolo a fost vorba si despre un fond american care s-a retras ulterior. E mai complicat si nu a trezit suspiciuni de ilegalitate. In orice caz, s-a datorat mai degraba influentei americanilor decat a lui Videanu. La fel ca si contractul Bechtel sau achizitia fregatelor care i-a oferit posibilitatea lui Adrian Nastase sa-l intalneasca pe Tony Blair, pe atunci seful guvernului de la Londra. Politica externa pe care o facea Mircea Geoana cand era ministru de Externe al cabinetului Nastase se baza pe trocuri: dadea un contract ca Bechtel si reusea sa ajunga pana la Casa Alba.

R.l.: Ati spus ca informatiile referitoare la vizita lui Mircea Geoana la Moscova au fost furnizate presei de liberali, dar ca si dvs. stiati unele amanunte. Ce a facut liderul PSD in cele doua vizite secrete pe care le-a facut in Rusia?
T.B.: Nu puteam sa nu stiu, era vorba despre vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), aici serviciile secrete aveau o treaba: cand al doilea om in stat pleaca incognito si are intalniri la Moscova, nu se poate sa nu stii, ca sef al statului.

R.l.: Ce a facut Mircea Geoana la Moscova?
T.B.: Va pot spune doar ca a incercat sa-si cumpere prin angajamente viitoare sustinerea factorilor de influenta rusesti de pe teritoriul Romaniei.

R.l.: Ce promisiuni le-ar fi putut face Mircea Geoana liderilor
de la Moscova?
T.B.: In zona economica si politica.

R.l.: A promis privatizarea Romgaz?
T.B.: A putut sa avanseze foarte multe, inclusiv privatizarea Romgaz. Romania se vinde usor. La fel ca celelalte contracte care au avut loc in perioada guvernarii PSD.

R.l.: Si ce primea in schimb?
T.B.: Sustinere politica, sustinerea factorilor de influenta rusesti pe care ii vedem la televiziuni. Nu sunt greu de identificat.

R.l.: E important sa ai sustinerea Moscovei atunci cand candidezi pentru presedintia Romaniei?
T.B.: Este important sa ai sustinerea poporului tau.

R.l.: Dupa Summitul NATO care a avut loc la Bucuresti anul trecut, unde a venit si Vladimir Putin, ati vorbit despre o vizita la Moscova. De ce nu ati mai primit invitatia?
T.B.: Imi este greu sa va spun, cred ca si pozitia mea in legatura cu South Stream in favoarea proiectului Nabucco a fost un factor important, dar eu nu judec relatia cu Rusia prin prisma vizitelor. Toata povestea relatiilor de respingere cu Rusia este fabricata. Va dau un exemplu: o companie autohtona construieste gazoductul subteran de 150 de km Novorosiisk-Soci, contract castigat acum cateva luni de Grupul Constructii Petroliere. Politic avem intr-adevar probleme cu Rusia: traditionala suspiciune dintre cele doua tari, noi pledam pentru un parteneriat egal, fiindca si Romania are interese la Marea Neagra, nu doar Federatia Rusa.

R.l.: Faptul ca nu ati fost invitat la Moscova inainte de alegeri e un semn ca liderii rusi l-ar sustine mai degraba pe Mircea Geoana?
T.B.: Nu cred, dar ma bucura vizita vicepresedintelui american Joe Biden la Bucuresti inainte de alegeri. Ma bucura semnalul dat de UE, care ne-a dat portofoliul Agriculturii. Deci avem prieteni si nu suntem deloc izolati

R.l.: Experti de la Bruxelles au pomenit in unele rapoarte despre pericolul ca Romania si Bulgaria sa revina in spatiul de influenta al Moscovei. Exista acest pericol?
T.B.: Este una dintre bataliile mele.

R.l.: Si ati castigat-o?
T.B.: Nu, inca nici o batalie nu e pe deplin castigata. Nu am castigat-o nici pe cea cu sistemul ticalosit, dar nu poti sa corectezi o istorie intr-un mandat de cinci ani.

R.l.: Practic, cum ar putea Romania sa reintre in aceasta sfera de influenta ruseasca?
T.B.: Prin ticalosia oamenilor politici.

R.l.: Expertii straini au constatat ca Rusia investeste in oligarhia romaneasca oferindu-i acces la resursele naturale din spatiul ex-sovietic si ca in acelasi timp investitorii rusi au cumparat direct sau prin interpusi intreprinderi strategice din Romania. E aceasta o cale prin care Moscova ar putea sa-si recapete influenta asupra Bucurestiului?
T.B.: Da si nu. Privatizarile din Romania nu s-au facut cu banii statului rus, ci cu cei ai oamenilor de afaceri de acolo. In acelasi timp, oamenii de afaceri rusi controleaza societati ca Alro sau intreaga industrie a otelului, cu exceptia combinatului de la Galati, ceea ce comporta minime riscuri, dar pentru statul roman este important sa le creeze acestor investitori conditii pentru ca acestia sa devina loiali Romaniei. Nu putem spune ca investitorii rusi s-au implicat pana acum in politica.

R.l.: Si atunci pe ce s-ar putea baza Mircea Geoana pentru a face jonctiunea despre care vorbeati?
T.B.: Pe sustinerea factorilor de influenta din media, pe sustinerea voluntarilor din media care vor un regim asemanator cu cel patronat de Iliescu: aduceti-va aminte cate privatizari si contracte controversate au fost in perioada guvernarii PSD si gasiti macar un caz in mandatul meu.

R.l.: Vreti sa spuneti ca exista agenti de influenta ai Moscovei printre politicienii romani, dar si in presa autohtona?
T.B.: Nu e vorba despre oameni ai serviciilor secrete: angajati care primesc instructiuni. Sunt doar suporteri ai Rusiei.

R.l.: E vorba despre filorusi voluntari? Dati-ne cateva exemple.
T.B.: N-as vrea sa starnesc furtuna listei acum in campanie, ii vedem la televizor spunand ca sunt prooccidentali, dar sustinand South Stream cu toate fortele.

R.l.: Vreti sa spuneti ca la Bucuresti exista oameni politici care sustin o “partida ruseasca”?
T.B.: Da, fiindca partida ruseasca este fara reguli, care convine unora ca Vantu, Patriciu, Voiculescu. In schimb, parteneriatul cu Occidentul este unul cu reguli. Cand s-au imbogatit acestia: atunci cand erau reguli sau cand nu erau? Cand s-au prabusit bancile? Cand nu erau reguli, in vremea lui Iliescu.

R.l.: Mircea Geoana joaca pe aceasta partida ruseasca?
T.B.: Da, Mircea Geoana joaca partida ruseasca.

R.l.: Si aceasta partida ar putea fi impotriva partidei occidentale?
T.B.: Chiar mai mult, aceasta partida ruseasca poate fi impotriva Romaniei. Romania are nevoie de o relatie pragmatica cu Federatia Rusa, insa nu mai trebuie sa fie niciodata influentata de decizii politice de la Moscova.
R.l.: De ce credeti ca daca Mircea Geoana castiga alegerile Romania ar putea fi influentata politic de la Moscova?
T.B.: Pentru ca el nu a facut in precampania electorala vizita la Moscova de dragul de a se intalni cu niste consilieri de la Kremlin, doar asa, ca sa se cunoasca.

R.l.: Ce-ar putea sa se intample cu Romania, membra a UE si NATO, daca ar juca aceasta partida ruseasca?
T.B.: S-ar decredibiliza fata de Occident, iar investitorii straini au nevoie de garantii ca Romania se integreaza ireversibil in UE, avem nevoie de consecventa in optiunea noastra.   Cand ai acceptat baze americane pe teritoriul tarii, o alunecare spre Moscova ar genera multe indoieli.

R.l.: Exista riscul ca SUA sa-si retraga bazele din Romania in eventualitatea unei basculari spre Est?
T.B.: Acest risc exista.

R.l.: Mircea Geoana cu cine s-a intalnit la Moscova?
T.B.: Cu persoane importante din anturajul liderilor politici de decizie din Rusia. Nu-i nimic rau daca lucrurile nu se fac pe ascuns. Nu inteleg de ce un diplomat ca Mircea Geoana, care s-a dus sa salveze relatiile romano-ruse, nu a simtit nevoia unor declaratii, mai cu seama ca era si vicepresedinte al CSAT. Imediat ce am aflat de aceasta deplasare, am dat dispozitie ca in CSAT sa nu se mai prezinte materiale pentru nici o decizie strategica.

R.l.: V-ati gandit ca Mircea Geoana ar fi putut sa vorbeasca despre aceste decizii in vizitele lui neoficiale?
T.B.: De ce nu, atat timp cat nu a considerat necesar sa ma informeze despre aceste vizite.

R.l.: Si printre apropiatii dvs. exista sustinatori ai proiectelor rusesti: Adriean Videanu a explicat acum cateva luni ca Romania nu exclude o participare la proiectul South Stream, dar ca inca nu a fost invitata.
T.B.: Ministrul Videanu nu cunostea corespondenta de la Ministerul de Externe.
R.l.: Va pare rau ca nu ati descurajat-o pe fiica dvs. sa intre in politica?
T.B.: Ce sa mai spun acum, s-a dus… Asta mica a stat dupa mine prin toate campaniile, a crescut la partid. Am impiedicat-o rand pe rand sa candideze la Consiliul General al Capitalei si la alegerile parlamentare, dar acum n-am putut sa negociez decat sa nu mearga pe lista PDL.

R.l.: In Franta fiul lui Nicolas Sarkozy s-a retras dintr-o cursa politica importanta dupa ce presa a scris doua saptamani despre pericolul unei dinastii.
T.B.: Pe de alta parte, exista familii care fac politica din generatie in generatie, dar probabil ca nu era momentul la noi.

R.l.: Ati pierdut multi sustinatori pe seama carierei politice a fiicei dvs.?
T.B.: Cred ca da; si atunci, si cand s-a facut alianta de guvernare PSD-PDL.

R.l.: Va pare rau ca ati incurajat-o prea mult pe Elena Udrea, se putea face guvernul si fara ea?
T.B.: Da, fara nici o problema, nimeni nu-i de neinlocuit.

R.l.: Credeti ca ati pierdut sustinatori si din aceasta cauza?
T.B.: Sigur, toate sunt lucruri care au costuri pe care mi le asum.

R.l.: Sunteti multumit de felul in care v-au sustinut in aceasta campanie asa-numitii baroni ai PDL: Blaga, Videanu, Berceanu?
T.B.: Au facut ce-au putut, erau si ministri in functie si mai aveau si cate un minister ca interimari…

R.l.: Ar fi putut face mai mult?
T.B.: Poate puteau fi mai bine organizati. Ce nu pot omite este sustinerea extraordinara a organizatiilor PDL, care au fost, cu sau fara comanda de sus, extrem de active.

R.l.: Exista impresia ca baza va sustine mai mult decat varful.
T.B.: Nu stiu.

R.l.: Exista multi alegatori traditionali ai partidelor care se definesc de dreapta si care isi doresc stabilitate, chiar cu riscul unor compromisuri din partea dvs.?
T.B.: Un singur compromis nu pot face: cel legat de respectarea Constitutiei. Nu exista in Constitutie nici o prevedere care sa spuna ca partidele numesc prim-ministrul: as fi creat un precedent incredibil prin care cedam un atribut al presedintelui.

R.l.: Multi oameni care nu l-ar vota pe Geoana se indoiesc si ca dvs. ati putea traversa criza economica fara riscul unor complicatii politice.
T.B.: Va asigur ca a doua zi dupa alegeri va fi o deplina stabilitate, fiindca toate partidele vor sa fie la guvernare. Acum au o problema: vor sa se excluda unul pe altul.  Pe data de 7 decembrie voi putea fi extrem de selectiv, ca va fi imbulzeala.

R.l.: Cum va simtiti atunci cand aflati ca sustinatori energici de-ai dvs. se declara obositi si spun ca vor liniste?
T.B.: Nu mi-e bine, practic, fiindca tot ce-am propus in mandatul meu a fost o revolutie a statului. Schimbarile puternice sunt respinse in general si multi prefera sa se refugieze in liniste, dar aceasta liniste ne poate costa enorm.

R.l.: Vi se pare ca cei din jurul dvs. vor si ei un armistitiu?
T.B.: Niciodata. PDL a fost intotdeauna un partener loial in strategia mea de a reforma statul, iar referendumul ne-a demonstrat ca si romanii vor reforma statului, dar nu cu costul scandalului. 77 la suta vor parlament unicameral si 88 la suta vor reducerea numarului de parlamentari la 300. Aceasta vointa a romanilor ne-ar putea aduce consensul: nici un partid nu se va putea situa in afara acestei comenzi sociale date cu atata forta.

R.l.: De ce ar trebui sa va voteze pe dvs. simpatizantii lui Crin Antonescu?
T.B.: Cred ca au multe motive: electoratul liberal a vrut accesul la istoria comunismului, sub mandatul meu s-au deschis arhivele Securitatii, apoi,  din punct de vedere economic, gandesc ca si ei sau poate chiar mai liberal decat unii dintre ei. Eu am fost initiatorul cotei unice in programul Aliantei D.A. din 2004, eu am fost cel care a propus comasarea numarului de taxe si neimpozitarea profitului reinvestit, iar PSD a acceptat aceste propuneri acum, cand a guvernat cu PDL.

R.l.: La 20 de ani de la caderea comunismului, partidele s-au reformat si modernizat. De ce ar fi rau ca Romania sa fie condusa de Mircea Geoana?
T.B.: Pentru ca in realitate n-ar fi condusa de Mircea Geoana. Acum, la 20 de ani de la caderea comunismului, vom proba daca Brucan a avut dreptate. Geoana e cel care spune ca va aduce liniste, eu sunt cel care sustine ca va aduce procesul de reformare a statului. Nereforma statului inseamna liniste, nimeni nu va fi suparat. Reformarea statului se va face cu zbucium, cu opozitie, cu dispute, dar romanii pot sa aleaga varianta mea sau intoarcerea in trecut, fiindca in spatele lui Geoana se afla marii profitori ai tranzitiei – Voiculescu nu poate spune de unde-i vine averea, Patriciu e dator cu 700 milioane euro statului roman, profitor al terenurilor petrolifere din Libia, pe care le-a primit de la Nastase, Vantu vrea si el liniste pentru banii pe care i-a furat prin rambursari ilegale de TVA. Tot aici sunt Ion Iliescu, Marian Vanghelie, sforarul Hrebenciuc, Varujan Vosganian, si el sustinut financiar de Sorin Ovidiu Vantu. Un stat reformat nu le mai permite acestora sa profite. Acum ei sunt flamanzi ca n-au mai mancat nimic de cinci ani si vor sa se intoarca la liniste fiindca asteapta privatizarea Romgaz, a minelor de sare, a Transelectrica…

Reunificarea Moldovei cu Romania: “Multe lucruri sunt posibile”

» Mai credeti ca incheierea unui tratat de frontiera cu Republica Moldova ar fi o consfintire a Pactului Ribbentrop-Molotov?
T.B.: Depinde de termenii tratatului, daca va descrie frontiera, este exclus sa se semneze, dar daca se va renunta la aceasta exigenta si in document vor aparea doar amanuntele tehnice, atunci totul devine simplu. Noi nu negam frontiera.

» Dar nici nu vrem sa o consfintim…
T.B.: Nu vrem sa mai punem o semnatura. Frontiera este mostenita din vremea URSS si “buna ziua”…

» Aceasta pozitie a Romaniei ii alimenteaza intr-un fel pe specialistii si ziaristii de la Moscova, care vorbesc periodic despre posibilitatea reunificarii Moldovei cu Romania. Credeti ca in viitor ar putea aparea aceasta oportunitate?
T.B.: Multe lucruri sunt posibile  in evolutiile lumii si ale acestei regiuni. Deocamdata noi ne fixam ca obiectiv politic in UE sa miscam Moldova din pachetul cu Ucraina in pachetul Balcanilor de Vest. Acum avem nevoie de motivatii practice de la Chisinau, actualul guvern trebuie sa faca pasi pentru a fi ajutat sa se apropie de Bruxelles.

» Ce va deranjeaza cel mai mult pe directia Moldova?
T.B.: Faptul ca moldovenii intra cu vize in Romania, ceea ce nu se intampla nici pe vremea URSS, si ne-a fost greu sa intram in regulile UE, este un lucru greu de explicat peste Prut. Acesta-i dezavantajul de a avea Republica Moldova in afara UE. Este un exemplu minor.

De la RAFO la Culita: “Alianta cu PSD, cel mai mare compromis”

» Recent ati militat pentru ajutorarea Rafinariei RAFO, dar tot dvs. spuneati ca are legaturi incalcite cu Rusia. Vi se  pare ca aceasta afacere a fost elucidata si merita sa fie sustinuta de statul roman?
T.B.: Atunci cand ii spuneam “Jafo” compania avea datorii de 250 milioane euro la stat; dupa ce a fost privatizata cu, din cate stiu, ucraineni, primul lucru pe care l-au facut investitorii a fost sa achite aceasta datorie in totalitate. Am fost acolo dupa ce si-au achitat datoriile si dupa ce au demarat o investitie de 500 milioane euro pentru a o aduce la standarde europene, dar semnalul lor a fost ca nu vor nici un ban, ci doar o garantie de stat pentru a lua un imprumut avantajos de pe piata internationala. Am considerat ca merita ajutati cu o scrisoare de garantie, pentru ca asigura foarte multe locuri de munca si pentru ca n-au trimis oamenii in somaj, desi sunt oprite instalatiile.

» De ce l-ati cautionat pe Culita Tarata facandu-i o vizita, desi ramane un personaj  complicat, un beneficiar al relatiilor privilegiate cu statul, care a stiut cum sa puna mana pe Insula Mare a Brailei?
T.B.: Am fost la multe intalniri cu agricultori, dar daca te intereseaza agricultura nu poti sa eludezi Insula Mare a Brailei. Eu am participat la o intalnire traditionala unde vin sute de fermieri si unde acestia au vorbit despre un comisar roman pentru Agricultura. Nu totul are conotatie politica si nici mie nu-mi plac intalnirile cu toti oamenii. Am facut eu compromisuri mai mari.

» Care?

T.B: Alianta cu PSD.

Nota: Romania libera i-a solicitat lui Mircea Geoana un interviu inca de la inceputul campaniei electorale. Pana acum cererea noastra a ramas fara raspuns.

29.11.2009

Comunicat de Presa

ActiveWatch, in calitatea sa de organizatie de drepturile omului care militeaza pentru comunicare libera in interes public semnaleaza o serie de abateri profesionale sau legale comise de diverse entitati media in ultimele zile, in contextul campaniei electorale pentru alegerea presedintelui Romaniei.

1. Abandonarea subiectului fraudei electorale a doua zi dupa primul tur al alegerilor prezidentiale. Ultramediatizat in perioada premergatoare primului tur si, mai ales, in ziua alegerilor, cand televiziunile au prezentat intr-o maniera alarmista pericolul fraudarii, subiectul a disparut total din agenda presei in zilele urmatoare. Un astfel de comportament editorial (abandonarea unui subiect de interes public major) este complet neprofesionist si genereaza suspiciuni privitoare la buna-credinta a jurnalistilor care au relatat despre acest subiect.

2. Difuzarea ilegala a rezultatelor exit pollurilor inainte de ora 21.00 in ziua alegerilor.

Realitatea TV a difuzat in mod repetat anunturi care trimiteau telespectatorii la site-ul oficial al postului de televiziune pentru a vedea rezultatele preliminare ale exit-poll-urilor. In jurul orei 20:40, Realitatea TV a prezentat o listă a primilor sase candidaţi consideraţi “cu şanse” şi a demarat procesul de “excludere” a trei dintre aceştia, în funcţie de estimările INSOMAR.  Procesul de “eliminare” a candidaţilor a fost însoţit de comentarii în studio ce vizau dinamica electoratului în cel de-al doilea tur de scrutin. Practic, înainte de ora 21:00, postul Realitatea TV a comunicat, prin excludere, numele celor trei candidaţi rămaşi “cu şanse” pentru al doilea tur de scrutin.  Acest comportament a fost deja sanctionat de CNA cu amenda.

3. Realitatea TV, agent electoral in favoarea unuia dintre candidatii la Presedintie

Realitatea TV a difuzat din data de 24 noiembrie un spot in care isi exprima sustinerea pentru fostul candidat Crin Antonescu si modul acestuia de a face politica. Aparent, spotul este un promo care sustine un anumit model de politician si discurs politic, mesajul fiind ca: “susţinem şi apreciem consecvenţa şi coerenţa în politica românească”.

Imaginile si mesajele sonore alese de Realitatea TV pentru a ilustra aceste principii contin doua declaratii ale candidatului Crin Antonescu, (dinaintea şi de după primul tur al alegerilor), in care acesta spune ca nu il va sustine niciodata pe candidatul Traian Basescu. Aceste declaratii menite a ilustra principiile enuntate mai sus au o evidenta orientare politica in defavoarea unuia dintre cei doi candidati ramasi in cursa si sunt de natura sa il avantajeze pe contracandidatul acestuia.

Consideram ca, prin selectia respectivelor declaratii ale lui Crin Antonescu si difuzarea lor sub identitatea asumata a postului, in cadrul campaniei sociale “Noi vrem respect”, postul Realitatea TV renunta la neutralitate si impartialitate si se pozitioneaza explicit in favoarea unuia dintre cei doi candidati ramasi in cursa.

Nu contestam dreptul radiodifuzorilor de a-si asuma deschis anumite mesaje politice sau de a-si exprima sprijinul pentru un anumit politician, atunci cand acesta nu mai este actor electoral. Dar difuzarea acestor mesaje in timpul campaniei electorale nu trebuie sa avantajeze sau sa dezavantajeze pe ceilalti candidati; radiodifuzorii trebuie sa evite sa devina agenti electorali, rolul lor fiind acela de a informa corect si impartial publicul, asa cum prevede angajamentul radiodifuzorilor fata de reglementarile campaniei electorale in vigoare, anume de a relata despre toti competitorii angajati in cursa electorala intr-un mod echilibrat si corect. Astfel de pozitionari politice contin un puternic risc de decredibilizare a intregii bresle si vin intr-un moment in care asupra mass media se inmultesc acuzatiile ca fac jocurile unor actori politici.

4. Promovarea unuia dintre candidati in timpul unui meci de fotbal.

In data de 24 noiembrie, pe durata transmisiei meciului de Liga Campionilor dintre Unirea Urziceni si FC Sevilla, comentatorii TVR au mentionat prezenta pe stadion a candidatului PSD la presedintie, Mircea Geoana si a consilierului acestuia, Cosmin Gusa.

Desi  acest fapt nu constituie o incalcare a legislatiei electorale, ziua respectiva nefiind cuprinsa in perioada electorala legala, consideram ca mentionarea numelui unuia dintre candidati intr-un asemenea context risca sa il defavorizeze pe celalalt candidat si sa alimenteze suspiciunile de partizanat politic al TVR in favoarea unuia dintre candidati. Suspiciunile sunt intarite si de acuzatiile privind existenta unor presiuni editoriale asupra celor doi prezentatori pentru  mentionarea lui Mircea Geoana. De asemenea, AMP solicita Comisiei de Etica a TVR sa verifice existenta unor eventuale presiuni editoriale exercitate asupra celor doi comentatori din partea unor persoane aflate in functii de conducere in cadrul televiziunii publice.

De asemenea, ActiveWatch cere Consiliului National al Audiovizualului in calitatea sa de garant al interesului public in audiovizual sa investigheze daca articolul 6 din legea audiovizualului a fost incalcat: Art. 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege. (3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. (…).

5. Difuzarea insistenta a imaginilor in care Traian Basescu pare sa loveasca un copil.

In seara zilei de 26 noiembrie, ziarul Gardianul a publicat imaginile imaginile in care Traian Basescu pare a lovi un copil. Aceasta informatie este cu siguranta justificata din punct de vedere editorial, fiind un subiect de interes public major. Insa Gardianul a publicat imaginile fara a cere opinia celui implicat si fara a verifica autenticitatea materialului. Aceste imagini au fost preluate, tot fara a li se verifica autenticitatea, si de catre Realitatea TV si Antena 3.

Exista riscul ca astfel de comportamente editoriale ale jurnalistilor sa alimenteze imaginea acestora de executanti ai unor comenzi venite din partea patronatului. Riscul acesta este cu atat mai mare cu cat domnul Sorin Ovidiu Vantu, o persoana perceputa public a avea calitatea de patron al grupului de presa Realitatea Catavencu, a aparut personal la Realitatea TV pentru a-si exprima atitudini negative fata de conducerea statului din ultimii 5 ani: “a fost cea mai cretina conducere de la fanarioti si pana acum”.

ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei adreseaza un apel catre toate institutiile media si catre toti jurnalistii sa acorde prioritate interesului public in astfel de momente cu o miza importanta pentru societate, si sa nu se abata de la regulile elementare ale profesiei.

Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei este membra a Aliantei pentru Alegeri Corecte alaturi de AsociatiaPro Democratia si de Cartel Alfa