Archive for December, 2009
Romania si razboiul energetic din zona
under comentarii
Studiind evotiile preturilor pe care Gazprom le “ofera” diverselor tari europene si comparandu-le cu influienta ruseasca in acestea putem trage cateva concluzii.
Nu are rost sa discutam depre monopolizarea politicilor interne de catre Rusia in Transnistria, unde pretul de livrare al gazelor este sub 50$ / mia de mc si in Bielorusia, unde pretul nu de mult atingea 100$ / mia de mc, deoarece sunt notorii apropierea celor doua conduceri de puterea moscovita.
Poate ar trebui sa ne uitam la Ucraina, unde pretul a crescut odata cu racirea relatiilor Kiev – Moscova si aparitia declaratiilor nationaliste si antirusesti ucrainiene. In doi ani de la un pret de la Gazprom la jumatatea celui mediu european, Ucraina a ajuns la cel cu care aproape orice tara a UE il are. In acesti doi ani pe langa schimbarea de directie a politicii de la Kiev, Ucraina a intrat in discutia tarilor NATO de a se apropia de alianta.
Iata ce scriam acum 3 ani (pe vremea cand lucram la Money Channel):
De un pret mic – in comparatie cu tarile din zona – beneficiaza Moldova. Partidul Comunistilor, oricat de nationalist a fost a ascultat cam tot timpul de Moscova, vanzand jumatate de MoldovaGaz, firma locala distribuitoare de gaze, aproband tacit politica ce viza Transnistria si deschizand portile investitorilor rusi in industria alimentara si vinificatiei in special. De la schimbarea puterii Gazpromul a inceput sa mareasca pretul dar nu atat de mult ca sa saraceasca detot buzunarele populatiei. Marirea pretului la gaze a insemnat pentru Moldova un semnal ca daca noua putere nu se aliniaza politicii moscovite, aceasta se va supara. Oricum interventia in politica locala este evidenta. Si Marian Lupu a facut drumuri la Moscova inainte de alegeri (la fel de private ca cele ale lui Mircea Geoana) dar fara finalitate deoarece comunistii inca nu cedeaza.
Romania se afla oarecum la celalalt pol. Inca este mai putin dependenta de gazele rusesti, doar 40% din productia de energie fiind din gaze si 60% din consumul de gaze provenind din productia interna. Chit ca industria aluminiului se afla in mana investitorilor rusii, ca de fapt firmele importatoare de gaze sunt de fapt firme cu capital Gazprom cu sedii in diverite tari onorabile (Germania sau Elvetia) si declarandu-se “sub pavilionul” acestora, ca in firmele rusesti din Romania sunt “strecurati” oameni care raporteaza si altceva decat trebuie la Moscova sau “prieteni” ale unor grupuri politice socia-democrate, Romania pastreaza o distanta fata de Moscova. Acest fapt, bineinteles ca nu convine diriguitorilor rusi care incearca cu toate mijloacele, inclusiv cele “neconventionale” sa “obtina o apropiere” intre cele doua tari.
Pana una alta nu a obtinut ceea ce dorea.
Ce convine cel mai mult Moscovei in acest caz?
Cum se poate obtine aceasta instabilitate politica? Sa ne uitam la exemplul moldovean: Imposibilitatea de a guverna a fortelor politice, decredibilizazea puterii in fata cetatenilor, antagonizarea relatiilor intre partide si iinvrajbirea populatiei, decredibilizarea pe plan extern cu orice mijloace.
Parca un scenariu asemanator este cel din acest moment din Romania, in care o forta este anti si una pro, in care populatia este manipulata si divizata – uneori pana la ura, unde se discuta despre fraudare, posibile iesiri in strada si chiar violente.
Parca am cunoaste acest scenariu, vazut acum cateva luni la Chisinau si de care culmea a fost facuta vinovata Romania, chit ca nu a avut nici un amestec, dar care apare ca un viitor posibil povestit de liderii PSD. Exista vreo legatura intre PSD si stapanii robinetelor de gaze?
Nu putem demonstra nimic dar putem vedea care a fost evolutia preturilor de la plecarea de la puterie a PSD-ului in 2004: In octombrie 2004 Romania platea 150$ / mia de mc, venirea la putere a Aliantei DA a facut pretul de 215$ / 1000 mc, acesta ajungand la peste 400$ / 1000 mc in 2007. O deductie logica ar fi ca pana la urma PSD-ul reprezinta o rotita invartita de Mosova in politica romaneasca.
Ultimile evenimente demonstreaza ca aceasta supozitie ar fi cat se poate de valabila: in acest an au fost folosite cele mai nefericite arme in lupta politica, de la manipularea celor mai importante canale media, patronate de oameni de afaceri cu afaceri in est sau in energie, pana la blocarea functionarii statului de catre politicieni iresponsabili.
Cosmin Pacuraru
ultima ora: Rusia protesteaza ca in campania electorala Presedintele Basescu a incercat sa spuna unele adevaruri care deobicei nu se spun.
up-date: un alt ptotest rusesc aici
MOLDOVA ON AUTOMATIC PILOT AFTER THE PRESIDENTIAL ELECTION FAILS AGAIN
under comentarii
| by Vladimir Socor On December 7 Moldova failed in its fifth attempt this year to elect a head of state in parliament. The Communist Party, which governed from 2001 to September 2009 and retains 48 seats in this parliament, blocked the election of Marian Lupu, presidential candidate of the now-governing Alliance for European Integration (AEI) of four parties. Lupu, who leads the Democratic Party within the AEI, received all of the AEI’s 53 votes. Under Moldova’s constitution, however, the president is elected with at least 61 votes in favor in the 101-seat parliament (Moldpres, December 7).
With this failure the parliament also lost its final chance to preserve its full constitutional legitimacy. This parliament itself is the product of repeat elections, which were held on July 29, after the parliament that had been elected on April 5 failed to elect a head of state and was consequently dissolved. Under Moldova’s constitution, the December 7 failure triggers once again the parliament’s dissolution by the head of state and the holding of new parliamentary elections. Moldova, however, lacks a fully legitimate head of state now. Parliamentary Chairman Mihai Ghimpu is serving ex officio as a temporary head of state. He stands to lose both sets of powers if the parliament is dissolved as the constitution requires. Furthermore, under the constitution the parliament may not be dissolved twice within a period of 12 months. Thus, the existing parliament can only be dissolved in June or July 2010, with new parliamentary elections to be held by August or September that year, to be followed immediately by a presidential election in the new parliament under the constitution. Thus, Moldova finds itself deep in the throes of a permanent electoral campaign that started de facto in autumn 2008, and which will be ongoing for two years by the time the new parliamentary and presidential elections are held. The country will have to keep navigating on automatic pilot until the constitutional and political crises are resolved somehow. Ghimpu and Prime Minister Vlad Filat–the trend-setters within AEI–propose mutually conflicting ways of changing the constitution and holding new elections. Ghimpu, whose nominal Liberal Party is weak and may suffer a setback in new elections, suggests retaining the existing parliament for the entire four-year legislative cycle. Although the constitution does require the parliament’s automatic dissolution after the December 7 failure, the document does not specify a time period by which the head of state must issue the decree for dissolution and new elections. As temporary head of state, Ghimpu proposes holding a referendum by mid-2010 to amend the constitution, so as to elect the head of state with a simple parliamentary majority of 51 out of 101 votes. The parliament could even now decide with that simple majority to call a referendum (Moldpres, Basapres, News-In, December 1-7). The Liberal Party also favors changing the constitutional name of the language, from Moldovan to Romanian, in line with this party’s irredentist views. Attending Romanian National Day celebrations in Chisinau on December 1, Ghimpu and other Liberal Party leaders made resounding statements defining Moldova as a “country for the Romanians.” Proposals to change the name of the language would be heavily defeated in a referendum, but the Liberal Party and some in the Liberal-Democrat Party would favor changing the name of the language by parliamentary vote. Filat, whose nominal Liberal-Democrat Party has some potential to become a Moldovan “party of power,” is interested in new parliamentary elections and suggests holding them by fall 2010. Filat is a talented and energetic technician of power as well as transition businessman. Filat’s party is rapidly accumulating administrative resources, appointing supporters in the state apparatus, and building up relationships with business interest groups. This party would enter elections next year from a position of strength. The smallest among AEI’s four parties, Moldova Noastra, fears falling below the 5 percent threshold in any new elections and is therefore supporting the Ghimpu Liberals’ position to preserve the existing parliament for another four years (Moldpres, Basapres, News-In, December 1-7). The defeated presidential candidate Lupu leads the AEI’s third-largest party, but his Democratic Party seems set to catch up with Filat’s Liberal-Democrats and overtake them, provided that the playing field remains level. Relatively bereft of administrative resources, Lupu’s personal appeal is the Democratic Party’s strongest asset, in a society that tends to follow party leaders rather than parties as such. According to the twice-a-year Public Opinion Barometer survey, released on December 8, Lupu’s Democratic Party would become the AEI’s largest, with 24 parliamentary seats, if new elections were held now. A separate survey also puts the Democratic Party ahead of the other three AEI parties, if elections were held now (News-In, December 3, 8). –Vladimir Socor |
Moldova: IPP – „Barometrul Opiniei Publice – Noiembrie 2009”
under comunicate
Rezumat de presă
Fundaţia Soros Moldova pledează pentru reflectarea corectă şi transparentă a vieţii social-politice şi
economice şi asigurarea accesului la informaţie pentru societatea civilă. În acest scop începând cu
anul 1998 Fundaţia Soros a lansat un program de cercetare a opiniei publice – „Barometrul opiniei
publice din Moldova”.
Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate de
Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova începînd cu august 2000,
în primăvara şi toamna fiecărui an în perioada 2001 – 2009.
Tematica cercetărilor efectuate a inclus: opţiuni politice, popularitatea principalelor partide şi
personalităţi politice, nivelul de viaţă şi calitatea vieţii, politica economică şi socială a Guvernului, alte
subiecte de interes major.
Institutul de Politici Publice a organizat, în noiembrie 2009, un nou sondaj de opinie, realizat de
Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău. Sondajul a fost efectuat în perioada 16 –
30 noiembrie 2009, pe un eşantion de 1118 persoane din 75 localităţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maxima de eşantionare fiind
de ± 3.0%.
Rezultatele principale
Economie – aspecte generale
· În Republica Moldova lucrurile merg într-o direcţie bună în opinia a circa 29% din populaţie;
ponderea persoanelor cu această părere a crescut cu aproximativ 10 % faţă de studiul din
iulie 2009 (studiu efectuat în preajma ultimelor alegeri parlamentare). Majoritară rămîne opinia
că lucrurile merg într-o direcţie greşită (55% din populaţie).
· Problema care nemulţumeşte cea mai mare parte a populaţiei se referă la nesoluţionarea
conflictului transnistrean (87% dintre respondenţi s-au declarat nemulţumiţi de acest aspect).
Este de notat faptul că ponderea persoanelor nemulţumite de ceea ce face conducerea ţării în
domeniile principale ale vieţii sociale este în creştere faţă de rezultatele înregistrate în iulie
2009: salariile (87% faţă de 81% în iulie 2009), industria (83%), pensiile (83%), locuri de
muncă (82%), combaterea corupţiei (82%). Majoritatea populaţiei nu este mulţumită de
calitatea guvernării nici în domeniul agricultură (78%), nivelului de trai (76%); în acelaşi timp,
lucrurile care se fac în învăţămînt şi în direcţia prevenirii gripei porcine generează un nivel de
mulţumire pentru 45%, respectiv 43% dintre participanţii la acest sondaj.
· Actuala situaţie economică a ţării nemulţumeşte pe circa 55% din populaţie. Comparativ cu
anul trecut, 33% din populaţie consideră că situaţia economică actuală a rămas neschimbată,
iar 41% susţin că este mai proastă.
· Ponderea optimiştilor cu privire la perspectivele economiei RM pentru anul viitor este într-o
creştere semnificativă, aproximativ 33% cred că va fi mai bună (faţă de 21% înregistraţi în iulie
2009).
· Aproximativ 87 la sută din respondenţi se consideră mai mult sau mai puţin afectaţi de criza
financiară globală, un sfert din populaţie fiind mulţumită de ceea ce face conducerea ţării în
vederea redresării consecinţelor crizei economice.
Calitatea vieţii – probleme sociale
· Creşte numărul persoanelor care se declară mulţumite de felul în care trăiesc – de la 19.5% în
luna iulie la 27% pentru luna noiembrie; balanţa mulţumiţi-nemulţumiţi dă semne de
echilibrare, ponderea nemulţumiţilor scade faţă de iulie 2009 cu 9%, ajungînd la un nivel de
39%. Nemulţumirile populaţiei sunt legate, în primul rând de: insuficienţa banilor (80% se
declară nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi), viaţa politică din ţară (78%), curăţenia
/îngrijirea localităţii în care trăiesc (61%) şi asistenţa medicală (55%).
· Circa (53%) din populaţiei susţine că viaţa sa este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar
mai puţin de o treime din respondenţi o apreciază drept mai proastă.
· Pentru 28% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar,
iar 43% reuşesc să acopere doar strictul necesar pentru trai. Comparativ cu iulie 2009,
percepţia subiectivă asupra veniturilor indică o uşoară ameliorare.
· În acest context, menţionăm că majoritatea populaţiei continuă să fie îngrijorată cel mai mult
de preţuri (54%), sărăcie (48%) şi şomaj (46%). Îngrijorarea faţă de preţuri este mai
pronunţată în cazul persoanelor în etate (64%) şi a locuitorilor din localităţile urbane mici sau
celor din mediul rural. O parte semnificativă din cetăţeni este îngrijorată de şomaj, în special
tinerii (18-29 ani – 55% dintre aceştia) şi viitorul copiilor (44%).
· Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea (88%),
aceasta fiind şi sursa de informare în care 61% din populaţie au cea mai mare încredere.
Pentru 46% din populaţie sursa principală de informare este radioul şi doar pentru 18% dintre
respondenţi sursa primară de informare sunt ziarele, iar pentru 14% Internet-ul.
Societate
· 20 de ani de la căderea zidului Berlinului au fost un prilej de a sonda opiniile respondenţilor cu
privire la urmările acestui fapt. Astfel, aproape jumătate dintre respondenţi consideră căderea
zidului Berlinului ca avînd un efect pozitiv asupra dezvoltării lumii în general.
· În acelaşi timp, 49% regretă detrămarea fostei URSS, iar 43,7% ar vota pentru ca RM să
revedină iarăşi parte a unei URSS refăcută total sau parţial. Mai bine de jumătate din
populaţie consideră că era mai bine înainte de 1991, pe timpul Uniunii Sovietice legat de
nivelul de trai, locuinţă, locuri de muncă, relaţiile dintre oameni etc; în privinţa drepturilor
omului, a libertăţii de a călători sau de alegerea cultului religios, balanţa se înclină mai
degrabă în favoarea timpului prezent.
Politică
· Nivelul de interes al populaţiei ţării pentru politică este de 31% (sunt interesaţi foarte mult sau
mult).
· Instituţiile statale au înregistrat o creştere spectaculoasă la capitolul credibilitate: Guvern –
44% (faţă de 31% în luna iulie), Parlament – 41% (faţă de 30% în luna iulie); de asemenea,
Mass-media înregistrează un salt semnificativ de la 51% cu patru luni în urmă la 61%
înregistrate în acest sondaj. Cele mai mici cote de încredere sunt înregistrate pentru partidele
politice (29% au foarte multă sau oarecare încredere, în creştere cu 8%), sindicate (29%) şi
ONG-uri (34%).
· Dintre personalităţile politice de cea mai mare încredere se bucură Marian Lupu cu 51%,
Premierul Vlad Filat (45%) şi Vladimir Voronin cu câte (39%), urmaţi de: Dorin Chirtoacă
(33%) şi Zinaida Greceanîi (31%).
· În cazul răspunsului liber privind personalitatea politică care este creditată cu cea mai mare
încredere, 20% din respondenţi au declarat că nu au încredere în nimeni. Totuşi, Marian Lupu
(20%) este personalitatea investită cu cea mai multă încredere, urmată de Vladimir Voronin
(17%), Vlad Filat (14%) şi Dorin Chirtoacă (4%).
· O altă schimbare semnificativă se înregistrează în dreptul încrederii acordate partidelor
politice. De cea mai mare încredere se bucură PDM (40%), PLDM (39%), PCRM (39%).
· Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii, 4% din populaţie
nu ar participa la vot, 26% din întreg eşantionul ar vota pentru PCRM. Următoarele partide
care ar putea depăşi actualul prag electoral sunt: PDM (14,1%), PLDM (12,9%) şi PL (8,2%),
Indecişi sunt 21,4 la sută din cetăţeni, 7,5% din respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns la
această întrebare, circa 4,4% nu ar vota, iar diferenţa pînă la 100% o reprezintă categoria
”alte partide” (aflate sub pragul electoral).
Relaţii externe
· Populaţia în proporţie de 50 la sută consideră că partenerul strategic de bază al Republicii
Moldova trebuie să fie Rusia, în timp ce pentru UE se pronunţă 25%, iar pentru România doar
9%.
· Pentru aderarea RM la UE s-au pronunţat 63% din populaţie, iar pentru aderarea la NATO
circa 22%.
tot studiul se gaseste aici
Cartelul politico-energetic – ramura PNL
under comentarii
Am auzit zilele trecute o sintagma, aceea de “pnlism”!
Pnlismul nu este acelasi cu liberalismul, cum nici ceea ce a scris acum 14 ani Dinu Patriciu in “Capitalismul romanesc – Un proiect”, alaturi de Horea Rusu, nu concorda cu actuala si mai vechea politica liberala si aici ma refer de guvernarea PNL 2004 – 2008.
Din pacate in acest moment, putem trage cateva concluzii: Dinu Patriciu nu a putut si nici nu poate face afaceri in industria petrolului fara “voia” Moscovei. Dinu Patriciu a vandut afacerea ROMPETROL unei societati, KAZMUNAIGAZ, care face afaceri cu firma de stat rusesca GAZPROM. Politica Rusiei este de a-si reface influienta din perioada sovietica, impanzind fostele republici sovietice si din blocul comunist (si chiar din tarile Uniunii Europene) cu oameni de influienta proRusia, in aceasta situatie aflandu-se si Kazakstanul si tarile din zona in care ne aflam, Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Gernaia, Austria. In Romania in ultima perioada Rusia a incercat sa-si amplaseze oameni in structuri care sa poata influienta decizia politica. Nu putem demonstra ca ii si are, dar putem deduce care sunt. Probabil unul din ei este sponsorul de multi ani a lui Crin Antonescu, Dinu Patriciu.
Si Dan Voiculescu face afaceri cu petrol si energie. Ar putea si el sa fie unul din agentii de influienta al Rusiei. Dan Voiculescu ale un partid aliat cu PSD-ul.
In PSD sunt oameni care de asemenea fac sau sunt apropiati celor care fac afaceri cu energie si care pot fi influientati foarte usor de unele interese legate de Rusia.
In conducerea PNL sunt foarte muti care s-au aflat pe statele de plata din societatile lui Dinu Patriciu: Crin Antonescu, Ludovic Orban, Radu Campeanu, Dan Radu Rusanu, Radu Stroie, Mihai Voicu. Sunt banuiti si Vlad Moisescu si Emilian Francu.
In aceeasi situatie se afla Varujan Vosganian care s-au aflat pe statele de plata ale lui Sorin Ovidiu Vantu, unul dintre cei care isi extind afacerile intre est.
Toti din cei anumerati mai sus sunt in Biroul Permanent Central PNL.
Ce decizii se pot lua in conducerea PNL? Decizii inspirate de interesele de afaceri cu energie ale agentilor de influienta prorusi! Acelasi lucru se intampla si la PSD.
Multi s-au intrebat care este legatura dintre PNL si PSD? Singura si cea mai puternica este cea a intereselor de afaceri ale grupurilor de interese care fac afaceri cu energie.
Problema este ca acestea sunt cateva deductii si nu pot fi probate pentru a fi crezute si de amaratii de membrii de partid.
Ce inseamna “amaratii” de membrii? Cei care nu au calcat in viata lor in sediul central PNL, cei care nu au participat la vreo sedinta BPC sau nu au intrat in Parlament la Grupul Parlamentar PNL … si nici nu o vor face pentru ca “putini intra in altar” cum spunea un domn membru PNL acum cativa ani.
Azi se discuta la nivel de BPC. Probabil ca in zilele viitoare se va intalni si Delegatia Permanenta PNL care are reprezentare din filiale. Exista marea posibilitate ca si acest for sa urmeze linia directoare data de “grupul energetic” liberal deoarece o parte din reprezentantii din teritoriu au facut sau fac afaceri cu energie sau cu Patriciu.
Singura solutie de revitalizare si restructurare a PNLului este ca membrii de rand sa constientizeze ca in acest moment nu sunt reprezentati in nici un fel de actuala conducere.
ps: pentru a vedea cum s-a extins reteaua domnului Patriciu in est va rog sa vizualizati reteaua facuta de Cezar Salahor
CNP-ul alta prostie PSD prin care se manipuleaza
under comentarii
Poate nu se stie dar oricine poate sa-si verifice CNP-ul.
Ce reprezinta de fapt:
este o enumerare de 13 cifre care au o anumita semnificatie
- prima – sexul (1 pentru barbati, 2 pentru femei)
- urmatoarele 2 – anul (ex 1978 este 7 si 8)
- a patra si a cincea – luna (ex: iunie este 0 si 6)
- a sase si a saptea – ziua
- urmatoarele doua judetul (ex judetul Braila are 09)
- urmatoarele 3 localitatea
- ultima e cifra de control care reprezinta o formula matematica intre primele 12 cifre
vreti sa vedeti valabilitatea unui CNP?
iata un program in excel de verificare: CNP



