Consultanta Politica

Din ce in ce mai mult se vorbeste in zona puterii despre posibile viitoare numiri in consiliile de administratie ale Societatii Romane de Televiziune (TVR) si Societatii Romane de Radio (SRR). Nu dam nume deoarece exista si posibilitatea ca oamenii din respectivele cercuri sa le fi “aruncat” pe piata, astfel incat acestea sa fie desfiintate, eventual compromise de presa si sa nu mai ajunga in posturile respective, chit ca acestea ar fi plasate in zona onorabila, profesionista sau deontologica.

O alta “teorie” ar fi aceea ca numele inaintate pentru functiile respective isi vor declina competenta sau dorinta din motive de bun simt, de pierdere a credibilitatii sau, de ce nu, personale si atunci “in lipsa de alte persoane si in mare urgenta” puterea isi va propune niste marote pe care nimeni nu le-ar dorii.

Dar daca intradevar se doresc schimbari in functionarea celor doua institutii media de stat, deraiate printre interese politice sau comerciale diverse, ce trebuie avut in vedere?

Nu este de ajuns ca sa existe un consiliu de administratie, cu un presedinte – director general, care sa adune nume mai mult sau mai putin cunoscute si respectabile. (Si aici vin si cu urmatoarea intrebare: De ce acestor doua institutii nu li se alatura si a treia: Agentia de Presa AGERPRES?)

In primul rand trebuie sa constatam ca aceste institutii sunt mari consumatoare de bani, sunt supradimensionate si programele nu sunt vizionate – ascultate, numarul (in cifre absolute) consumatorilor respectivelor canale fiind in continua scadere.

Cu alte cuvinte cei care trebuie sa ocupe locurile din consiliile de administratie trebuie sa impartaseasca impreuna aceeasi viziune pentru ca aceasta sa poata fi atinsa dupa o anumita perioada.

Fara discutie ca cel care va ocupa functia de PDG trebuie sa indeplineasca si cateva conditii: trebuie sa fie jurnalist, trebuie sa fie un bun manager, trebuie sa aiba o oarecare distanta fata de zona politica, trebuie sa fie in stare sa transforme viziunea in misiune si mai apoi aducerea acesteia la indeplinire.

In acest moment nu cred ca orice schimbare in oricare din institutii se poate realiza exclusiv cu oameni din interior. Cu alte cuvinte PDG-ul inainte de a fi numit de Parlament trebuie sa-si negocieze cu factorul politic si un program de actiune si o echipa de management, care poate fi instalata conform legislatiei in vigoare in functii dupa un anume calendar cu sprijinul consiliului de administratie respectiv. Cert este ca foarte greu se poate strange la un loc un consiliu de administratie care sa impartaseasca aceeasi viziune. La fel de greu este alcatuirea unei organigrame mai suple si alegerea oamenilor (cu mult inainte de numirile legale) care sa ocupe pozitiile respective. Dupa depasirea “negocierilor” din Parlament si numire, problemele deabia incep.

Sa o luam pe rand:

Cum este posibil ca in acest moment in TVR sa lucreze 3100 de oameni si in SRR 2500?

… De fapt daca ne aruncam o privire pe lista numelor salariatilor putem constata ca in aceste institutii lucreaza familii intregi, daca luam organigrama vedem ca multe directii si servicii sunt supradimensionate cu ocupanti care daca sunt intrebati cu ce se indeletnicesc s-ar putea sa nu stie, daca ne uitam pe condica de prezenta s-ar putea sa constatam ca sunt persoane care onoreaza institutia de cateva ori pe luna. … Si sa nu uitam de lista lunga a celor care iau numai drepturi de autor …

Revenind la misiunea unui astfel de institutii: in legea in baza careia functioneaza se spune expres despre informare, educare si mai apoi de distrare a audientelor. Din pacate moda tabloidizarii si echilibristica printre interesele partidelor politice au facut ca partea de informare si educare sa se diminueze, inclusiv in buletinele de stiri, in favoarea “show-ului”, kitch-ului si nonvalorii.

Abordarea organigramei in sensul realizarii de departamente comune care produc emisiuni pentru toate canalele s-a aratat a fi cat se poate de neproductiva. Marirea numarului de angajati, existenta in aceeasi zi la aceeasi ora de programe echivalente pe acelasi tip de targhet pe chiar trei canale a dus la micsorarea audientei. (Aici ma refer la incalcarea unei reguli elementare in realizarea grilelor de program in TVR, unde duminica dupamiaza exista pe TVR1, TVR2 si TVR Cultural, emisiuni muzicale cu specific rock, ceea ce este inadmisibil. Un fenomen identic se intampla prin suprapunerea audientelor dintre Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical in multe intervale orare.)

Dar sa vedem ce produc acesti angajati: In TVR exista 3100 de persoane care lucreaza pentru 11 canale: Care dintre acestea conteaza? TVR1, TVR 2 si TVR Cultural. Inca TVR 3 si TVR Info nu au intrat in masuratori deoarece audientele sunt foarte mici si s-ar genera un scandal imens. Care este logica infiintarii acestor canale? Daca analizam pas cu pas deciziile luate de actuala conducere TVR putem observa ca o mare parte din angajatii TVR 3 provin din zona Intact, acestia deja fiind distribuiti catre celelalte canale. Logica generala a grilelor de program a canalelor TVR 1 si TVR 2 a fost realizata pentru cresterea audientei concurentei, care este formata din Antene si ProTv-uri, si aici ma refer la inceperea majoritatii programelor la multe minute dupa “fix”, nerespectandu-se preferintele telespectatorilor pentru anumite tipuri de programe la anumite intervale orare. Dar cel mai elocvent exemplu de subminare a programelor postului national este “pierderea” frecventei nationale din Republica Moldova in favoarea unui partener local care retransmite … Antena 1.

Revin la supradimensionarea organigramei si schemei de functiuni. Cum s-a ajuns la aceata? In primul rand, in perioada de viata dulce fara presiuni bugetare “mica mafie locala” si-a angajat “catel si purcel”. Legea enuntata mai sus este valabila in special pentru SRR unde 2500 de persoane lucreaza de fapt numai pentru singurul canal care conteaza, adica Radio Romania Actualitati, celelalte doua mai importante Culturalul si Muzicalul calcandu-se pe bombeu (a se citii audienta), Antena Satelor emitand (culmea) in special in zona puternic urbanizata Bucuresti – Ploiesti si canalele regionale de asemenea avand cam aceeasi audienta cu RRA. Supradimensionarea flagranta este la Radio 3 Net, post excusiv pe net, unde o ciotca de tovarasi (cam 31 de moderatori cu 8 tehnici condusi de 4 sefi = 43) se adreseaza unei audiente zilnice medii de sub 2500 de vizitatori unici. Radiourile de net private mai serioase functioneaza cu un sfert din cati “intretin” acest post (de fapt este invers) si uneori cu audienta tripla, exemplificand prin radiolynx.ro.

Bineinteles ca si TVR-ul sufera de aceeasi boala, dar acolo s-a manifestat si o alta … imbibarea fortata cu personaje din Antene. Multe! Un zvon spune ca la un moment dat mastodontul TVR va trece printr-un proces de privatizare si acest lucru se va face in favoarea Intactului. Datele pentru TVR sunt: 3100 angajati in 11 canale. Din acestea conteaza TVR 1, TVR 2 si TVR Cultural iar TVR International si TVR HD avand integral preluari din celelate canale.

Rezulta o organizare defectuoasa si cheltuieli supradimensionate. In fiecare an presedintii celor doua institutii fac carare la Comisiile de Cultura din ambele camere ale Parlamentului pentru a linge clantele politicienilor deoarece deobicei in aprilie – mai se voteaza in Parlament rapoartele anuale. Picarea unui astfel de raport inseamna demisia CA-ului.

Actuala putere parlamentara are doua posibilitati pe care ar putea sa le gestioneze de acum incolo: prima in care se mentine actuala stare de fapt in care o viitoare conducere va fi controlata politic si intitutiile vor functiona dupa aceleasi principii antieconomice si antijurnalistice in care jurnalistii acestor institutii vor linge in continuare microfoanele si micile ecrane in folosul unuia sau altuia din parlamentari sau partide. A doua ar putea fi acordarea conducerii a puterii de a reorganiza pe pricipiile legii de functionare TVR si SRR si a legilor pietei, in care jurnalismul va putea avea un punct de referinta in profesionistii (care nu lipsesc, dar care nu au voie sa-si exercite meseria) din media de stat.

Din pacate ONG-urile care au in obiectul de activitate problematica presei si care au amendat actiunile politicului sau conducerilor TVR si SRR stau in amortire. Probabil ca se vor trezii prea tarziu, cand “raul” va fi produs.

Cosmin Pacuraru