Consultanta Politica

Moldova, pachetul de nervi al Rusiei

Rusia, prin autoritati si presa (care exprima defapt tot vointa autoritatilor), trateaza Moldova in buna traditie a Imperiului Rus si Uniunii Sovietice.

Cu toata manipularea presei de la Chisinau (audientele mari sunt pe canalele de limba rusa si prorusesti) si a factorilor de influienta ai Moscovei, s-a demonstrat ca exista o mare masa de alegatori care doresc sa iasa din inclestarea de fier ruseasca. Anul trecut peste 50% din populatie au votat pentru trei partide care se declarau indepartate de Moscova si care ulterior au format Alianta pentru Integrare Europeana. Toate sondajele ulterioare alegerilor arata ca acest echilibru instabil, de cateva procente, intre comunisti si proclamatii europeni poate fi schimbat.

Moscova stie acest lucru de la inceput si apeleaza la rezerve: Prima a fost chiar unul din liderii AIE, Marian Lupu, care a schimbat nuantele declaratiilor, admitand o viitoare apropiere de Rusia. Era oarecum de asteptat, dupa ce a detinut ani buni pozitia de numarul 2 in stat in perioada conducerii pseudonationalist – comunistilor, teza inca draga actualei conduceri moscovite si inventata imediat dupa declararea independentei din 1991 de apropiatii Rusiei, ca urmare a necesitatii existentei unei politici a noului stat.

O alta nuantare a declaratiilor a venit si din partea actualului prim ministru Filat, cel care cu sarm a reusit sa convinga cancelariile vestice de intentiile pro-europene si pro-americane ale noii conduceri de la Chisinau. Ca prim-ministru i-am putea acorda circunstante atenuante, cunoscand dependenta economica a Moldovei de Rusia si amintindu-ne de mijloacele economice de coercitie aplicate de Moscova Chisinaului de-a lundul celor 20 de ani de independenta. Si ca sef de partid i-am putea acorda circumstante, el dorind o crestere a numarului de votanti pentru PLDM, lucru care se poate realiza in special cu alegatori din bazinele electorale ale PCRM-ului si chiar a aliatilor PDM-ului si PL-ului.

O vocea distincta, o are Presedintele interamar Ghimpu, la randul sau presedinte de partid liberal. Nu ne indoim de credintele sale antisovietice deoarece provine dintr-o familie care a avut de suferit in perioada sovietica si in care valorile romanesti au fost puse la icoana. Toate deciziile politice ale acestuia au demonstrat convingerile in valorile democratiei europene si in valorile romanesti si o dorinta launtrica de departare fata de Moscova. Ultima sa realizare este decretul prin care se proclama ziua de 28 iunie, ca Zi a Ocupatiei Sovietice, decizie de indreptare a adevarului istoric si cu efect de turbare a conducerii Rusiei.

Reactia Moscovei a fost la cateva ore: Duma a protestat si Guvernul a amenintat cu sanctiuni economice dureroase: posibila stopare a importurilor de vin moldovenesc, cresterea pretului gazelor, executarea datoriei la gaze a autoproclamatei Republici Transnistrene.

O alta problema pentru rusi a aparut atunci cand Uniunea Europeana, prin vocea Angelei Merkel, a reafirmat ca stationarea Armatei a XIV in Transnistria este ilegala si ca aceasta trebuie sa se retraga. Enervant a fost deoarece anuntul a fost facut avandu-l in dreapta pe premierul Filat.

Pro-europenii se despart (momentan)

Fara discutie ca actuala Constitutie care stabileste ca Moldova este o republica parlamentara a dus la un blocaj politic prin neputinta Parlamentului de a alege un presedinte cu trei cincimi din voturi, acesta mentinandu-se de aproape un an si jumatate. Decizia de acum cateva zile a actualei puteri si materializata prin organizarea unui referendum de a schimba regula alegerii presedintelui prin vot popular, adica transformarea Moldovei in republica prezidentiala (sau semiprezidentiala), schimba regulile jocului politic moldovenesc. In Parlament, cele patru partide componente ale AIE, l-au sustinut cu sau fara buna credinta pe Marian Lupu, persoana destul de controversata, avand un trecut politic legat de national – comunisti si banuit de relatii stranse cu Moscova.

Noua stare de lucruri face ca strategiile partidelor sa se schimbe. Placand de la prima regula a politicii: misiunea unui partid este sa adune cat mai mult electorat, competitorii moldoveni uita de a doua regula, aceata fiind ca finalitatea este sa ajunga la putere. Azi AIE detine puterea dar exista diferente de pareri, de orientari si in special orgolii personale intre actualii parteneri. Electoratul stie ca AIE da cel putin trei candidati la presidentie: Marian Lupu (inca nu il putem numii “eternul candidat”) cu un electorat intarit dupa insuccesele alegerii sale in Parlament, Vladimir Filat cu o sustinere puternica din media si Mihai Ghimpu care in mod normal ar trebui sa fiein crestere de aerenti dar purtand in spate nerealizarile primarului si nepotului Chirtoaca si miscocarit (pe nedrept) de toata media.  Cu alte cuvinte, electoratui AIE isi spliteaza cele cincizeci si ceva de procente firave.

Comunistii mai mult in expectativa si cu fata spre est

Partidul comunistilor lui Voronin inca sta inchis in sedii, asteptand accentuarea degradarii puterii de cumparare din Moldova afectata de criza. Problema este ca este foarte greu ca acesta sa isi construiasca un nou lider formal, apt de a atrage sufragiul fara “locomotiva” Voronin. Deja au parasit partidul cativa membrii importanti, acestia incercand o noua constructie politica, tot de stanga dar mai moderata si inca fara un impact in sondaje. In presa au aparut si cateva aluzii la parasirea PCRM-ului de catre ideologul partidului Mark Traciuc, dar aceste zvonuri inca nu sunt confirmate. Oricum, “dictatura” lui Voronin in PCRM nu lasa nici un alt membru sa se afirma. La aceasta se adauga si intrebarile celor care traditional au votat cu comunistii si urmare a declaratiilor acestuia, daca inca mai poate conduce partidul si statul indirect, in eventualitatea castigarii alegerilor. Si tot acelasi electorat se gandeste care pozitie e mai buna dupa deschiderea actualei puteri catre UE si succesele diplomatice pe care aceasta le are: cea pro-rusa sau cea pro-europeana.

Referendumul, calea catre un dublu scrutin

Daca in septembrie populatia isi da acordul pentru schimbarea Constitutiei, in noiembrie vom fi martorii unui scrutin la parlementare, ceea ce spune actiala Constitutie si un scrutin prin care va fi ales prin vot popular Presedintele.

Acest fapt va schimba total toate strategiile partidelor avute pana acum. Stim cat conteaza calitatea candidatului la functia de presedinte in ecuatia alegeri Parlamentului, mai ales ca acesta este desemnat dupa stampilarea unei singure liste republicane cu candidati, motorul campaniei si implicit al listei fiind candidatul prezidentiabil.

Cu alte cuvinte este excusa o lista comuna a AIE si desemnarea unui singur candidat de catre AIE. Rezulta ca vom avea si un al doilea tur de scrutin si acesta va avea doi candidati: cel al comunisilor si unul dintre cei trei care si-au anuntat pana acum candidatura, dar acesta va ocupa al doilea loc. In functie de presatatia guvernului si a primului ministru, locul doi va fi ocupat de Vladimir Filat sau de Marian Lupu, actualul presedinte iterimar Ghimpu neavand sanse conform sondajelor.

Cheia este in mana lui Voronin

O sansa pentru comunisti este retragerea in planul secund lui Vladimir Voronin, deoarece acesta transmite mesaje negative si incoerente lucru aratat de ultimile sondaje. Lucrul putin probabil de altfel, deoarece pana la urma puterea economica a partidului sta pe umerii grupului de interese din jurul fiului acestuia Oleg.

Pana la urma vom vedea cine are prima sansa intr-un al doilea tur de scrutin: realizarile mai mult sau mai putin vizibile ale guvernului Filat, mesajele electorale impartite in tot spectrul: liberalii cu mesaje pro-romanesti, liberal-democratii nu pragmetisme capitaliste, democratii cu mesaje de echilibru si comunistii cu laudele din perioada cand acestia au detinut puterea 2000- 2008. In toata aceasta ecuatie nu trebuie sa uitam si media care apartine ori grupului de interese din jurul actualului premier, ori grupului de interese a lui Oleg Voronin.