Consultanta Politica

tot sondajul aici

Amendamentele aduse Legii ANI intrerup evolutia incurajatoare a Agentiei si nu sunt conforme cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii, arata Raportul Comisiei Europene asupra Justitiei, care recomanda tarii noastre sa corecteze legea.

Iata cele mai importante declaratii:

• Amendamentele la legea ANI reprezinta un pas inapoi.
• Legea pune in pericol rezultatele pozitive obtinute de ANI si face ca Romania sa isi incalce la modul cel mai clar angajamentele de la aderare.
• Noua lege compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sanctionare si de confiscare a bunurilor nejustificate.
• Aceasta limiteaza transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care protejeaza impotriva coruptiei.
• Noua lege intrerupe evolutia incurajatoare a ANI si nu este conforma cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii.
• Comisia recomanda corectarea legii privind ANI in conformitate cu angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii si asigurarea unei contributii a ANI care sa fie in continuare eficienta in prevenirea si pedepsirea coruptiei prin pronuntarea de decizii cu caracter obligatoriu privind averile nejustificate pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive.
• Promovarea dezvoltarii in continuare a ANI, in special prin modificari ale dispozitiilor legislative privind Consiliul National de Integritate.
• Nu am prevazut un termen pentru legea ANI. Raportul vorbeste insa si despre anuntul facut ieri in sensul ca legea este neconstitutionala. Bineinteles, problema va trebui studiata mult mai in detaliu, sa vedem pe ce temei s-a luat aceasta hotarare. Nu este vorba despre a stabili termene, pentru ca autoritatile romane, la cel mai inalt nivel, sunt constiente despre importanta data de Comisie acestei probleme. Speram ca pana la urmatorul raport interimar situatia va fi de asa natura ca nu va trebui sa ne concentram asa mult pe problema ANI.
• In general, in ciuda progreselor in unele domenii, evaluarea Comisiei indica deficiente importante in eforturile Romaniei de a realiza progrese in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
• S-au inregistrat progrese importante, respectiv adoptarea noilor coduri de procedura penala si civila, insa, desi s-au inregistrat aceste progrese, raportul arata ca sunt si probleme.
• La nivel inalt, in sectorul justitiei, nu a existat disponibilitatea de cooperare in ceea ce priveste reforma.
• Lipsa de eficienta a sistemului si lipsa de coerenta a jurisprudentei raman puncte slabe.
• In plus, responsabilitatile sistemului judiciar trebuie imbunatatite.

Comunicat Freedome House Romania

Moldova, pachetul de nervi al Rusiei

Rusia, prin autoritati si presa (care exprima defapt tot vointa autoritatilor), trateaza Moldova in buna traditie a Imperiului Rus si Uniunii Sovietice.

Cu toata manipularea presei de la Chisinau (audientele mari sunt pe canalele de limba rusa si prorusesti) si a factorilor de influienta ai Moscovei, s-a demonstrat ca exista o mare masa de alegatori care doresc sa iasa din inclestarea de fier ruseasca. Anul trecut peste 50% din populatie au votat pentru trei partide care se declarau indepartate de Moscova si care ulterior au format Alianta pentru Integrare Europeana. Toate sondajele ulterioare alegerilor arata ca acest echilibru instabil, de cateva procente, intre comunisti si proclamatii europeni poate fi schimbat.

Moscova stie acest lucru de la inceput si apeleaza la rezerve: Prima a fost chiar unul din liderii AIE, Marian Lupu, care a schimbat nuantele declaratiilor, admitand o viitoare apropiere de Rusia. Era oarecum de asteptat, dupa ce a detinut ani buni pozitia de numarul 2 in stat in perioada conducerii pseudonationalist – comunistilor, teza inca draga actualei conduceri moscovite si inventata imediat dupa declararea independentei din 1991 de apropiatii Rusiei, ca urmare a necesitatii existentei unei politici a noului stat.

O alta nuantare a declaratiilor a venit si din partea actualului prim ministru Filat, cel care cu sarm a reusit sa convinga cancelariile vestice de intentiile pro-europene si pro-americane ale noii conduceri de la Chisinau. Ca prim-ministru i-am putea acorda circunstante atenuante, cunoscand dependenta economica a Moldovei de Rusia si amintindu-ne de mijloacele economice de coercitie aplicate de Moscova Chisinaului de-a lundul celor 20 de ani de independenta. Si ca sef de partid i-am putea acorda circumstante, el dorind o crestere a numarului de votanti pentru PLDM, lucru care se poate realiza in special cu alegatori din bazinele electorale ale PCRM-ului si chiar a aliatilor PDM-ului si PL-ului.

O vocea distincta, o are Presedintele interamar Ghimpu, la randul sau presedinte de partid liberal. Nu ne indoim de credintele sale antisovietice deoarece provine dintr-o familie care a avut de suferit in perioada sovietica si in care valorile romanesti au fost puse la icoana. Toate deciziile politice ale acestuia au demonstrat convingerile in valorile democratiei europene si in valorile romanesti si o dorinta launtrica de departare fata de Moscova. Ultima sa realizare este decretul prin care se proclama ziua de 28 iunie, ca Zi a Ocupatiei Sovietice, decizie de indreptare a adevarului istoric si cu efect de turbare a conducerii Rusiei.

Reactia Moscovei a fost la cateva ore: Duma a protestat si Guvernul a amenintat cu sanctiuni economice dureroase: posibila stopare a importurilor de vin moldovenesc, cresterea pretului gazelor, executarea datoriei la gaze a autoproclamatei Republici Transnistrene.

O alta problema pentru rusi a aparut atunci cand Uniunea Europeana, prin vocea Angelei Merkel, a reafirmat ca stationarea Armatei a XIV in Transnistria este ilegala si ca aceasta trebuie sa se retraga. Enervant a fost deoarece anuntul a fost facut avandu-l in dreapta pe premierul Filat.

Pro-europenii se despart (momentan)

Fara discutie ca actuala Constitutie care stabileste ca Moldova este o republica parlamentara a dus la un blocaj politic prin neputinta Parlamentului de a alege un presedinte cu trei cincimi din voturi, acesta mentinandu-se de aproape un an si jumatate. Decizia de acum cateva zile a actualei puteri si materializata prin organizarea unui referendum de a schimba regula alegerii presedintelui prin vot popular, adica transformarea Moldovei in republica prezidentiala (sau semiprezidentiala), schimba regulile jocului politic moldovenesc. In Parlament, cele patru partide componente ale AIE, l-au sustinut cu sau fara buna credinta pe Marian Lupu, persoana destul de controversata, avand un trecut politic legat de national – comunisti si banuit de relatii stranse cu Moscova.

Noua stare de lucruri face ca strategiile partidelor sa se schimbe. Placand de la prima regula a politicii: misiunea unui partid este sa adune cat mai mult electorat, competitorii moldoveni uita de a doua regula, aceata fiind ca finalitatea este sa ajunga la putere. Azi AIE detine puterea dar exista diferente de pareri, de orientari si in special orgolii personale intre actualii parteneri. Electoratul stie ca AIE da cel putin trei candidati la presidentie: Marian Lupu (inca nu il putem numii “eternul candidat”) cu un electorat intarit dupa insuccesele alegerii sale in Parlament, Vladimir Filat cu o sustinere puternica din media si Mihai Ghimpu care in mod normal ar trebui sa fiein crestere de aerenti dar purtand in spate nerealizarile primarului si nepotului Chirtoaca si miscocarit (pe nedrept) de toata media.  Cu alte cuvinte, electoratui AIE isi spliteaza cele cincizeci si ceva de procente firave.

Comunistii mai mult in expectativa si cu fata spre est

Partidul comunistilor lui Voronin inca sta inchis in sedii, asteptand accentuarea degradarii puterii de cumparare din Moldova afectata de criza. Problema este ca este foarte greu ca acesta sa isi construiasca un nou lider formal, apt de a atrage sufragiul fara “locomotiva” Voronin. Deja au parasit partidul cativa membrii importanti, acestia incercand o noua constructie politica, tot de stanga dar mai moderata si inca fara un impact in sondaje. In presa au aparut si cateva aluzii la parasirea PCRM-ului de catre ideologul partidului Mark Traciuc, dar aceste zvonuri inca nu sunt confirmate. Oricum, “dictatura” lui Voronin in PCRM nu lasa nici un alt membru sa se afirma. La aceasta se adauga si intrebarile celor care traditional au votat cu comunistii si urmare a declaratiilor acestuia, daca inca mai poate conduce partidul si statul indirect, in eventualitatea castigarii alegerilor. Si tot acelasi electorat se gandeste care pozitie e mai buna dupa deschiderea actualei puteri catre UE si succesele diplomatice pe care aceasta le are: cea pro-rusa sau cea pro-europeana.

Referendumul, calea catre un dublu scrutin

Daca in septembrie populatia isi da acordul pentru schimbarea Constitutiei, in noiembrie vom fi martorii unui scrutin la parlementare, ceea ce spune actiala Constitutie si un scrutin prin care va fi ales prin vot popular Presedintele.

Acest fapt va schimba total toate strategiile partidelor avute pana acum. Stim cat conteaza calitatea candidatului la functia de presedinte in ecuatia alegeri Parlamentului, mai ales ca acesta este desemnat dupa stampilarea unei singure liste republicane cu candidati, motorul campaniei si implicit al listei fiind candidatul prezidentiabil.

Cu alte cuvinte este excusa o lista comuna a AIE si desemnarea unui singur candidat de catre AIE. Rezulta ca vom avea si un al doilea tur de scrutin si acesta va avea doi candidati: cel al comunisilor si unul dintre cei trei care si-au anuntat pana acum candidatura, dar acesta va ocupa al doilea loc. In functie de presatatia guvernului si a primului ministru, locul doi va fi ocupat de Vladimir Filat sau de Marian Lupu, actualul presedinte iterimar Ghimpu neavand sanse conform sondajelor.

Cheia este in mana lui Voronin

O sansa pentru comunisti este retragerea in planul secund lui Vladimir Voronin, deoarece acesta transmite mesaje negative si incoerente lucru aratat de ultimile sondaje. Lucrul putin probabil de altfel, deoarece pana la urma puterea economica a partidului sta pe umerii grupului de interese din jurul fiului acestuia Oleg.

Pana la urma vom vedea cine are prima sansa intr-un al doilea tur de scrutin: realizarile mai mult sau mai putin vizibile ale guvernului Filat, mesajele electorale impartite in tot spectrul: liberalii cu mesaje pro-romanesti, liberal-democratii nu pragmetisme capitaliste, democratii cu mesaje de echilibru si comunistii cu laudele din perioada cand acestia au detinut puterea 2000- 2008. In toata aceasta ecuatie nu trebuie sa uitam si media care apartine ori grupului de interese din jurul actualului premier, ori grupului de interese a lui Oleg Voronin.

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania sa isi ia avocatii pro-coruptie acasa.

Societatea civila constata cu regret ca unii membri marcanti ai UDMR – si in primul rand senatorul Gyorgy Frunda – s-au dovedit a fi in ultimii ani varful de lance in distrugerea oricaror strategii si instrumente de combatere a coruptiei in Romania. Lucrul s-a repetat saptamana aceasta, la discutarea in Senat a Legii ANI: senatorul Frunda a fost cel care a propus cele mai retrograde amendamente si care a castrat de fapt Agentia, eliminand orice posibilitate practica de control a averii demnitarilor. De asemenea, modul in care senatorul Frunda a condus sedinta Comisiei Juridice a fost unul extrem de arogant si agresiv fata de orice persoana care nu agrea punctul sau de vedere si nu a asigurat o prezentare echilibrata a situatiei care sa permita senatorilor prezenti sa ia o decizie in deplina cunostinta de cauza.

In conditiile actuale de criza economica, consideram ca pozitia senatorului Frunda si a tuturor celor care au votat alaturi de el in Comisie si in plenul Senatului este jignitoare pentru restul populatiei de la care se cer sacrificii, fara insa ca politicienii sa isi asume un minimum de transparenta si responsabilitate.

Facem apel la comunitatea maghiara sa nu mai trimita in Parlament personaje de factura domnului Frunda si sa faca presiuni asupra UDMR pentru a reveni la pozitiile progresiste si reformatoare care au definit aceasta formatiune in anii ’90.

Societatea Academica din Romania

Freedom House Romania

Institutul pentru Politici Publice

Centrul Roman de Politici Europene

Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei

Grupul pentru Dialog Social

Centru pentru Jurnalism Independent

Societatea Timisoara

Academia de Advocacy (tbc)

„Nu ne-am desemnat reprezentanti în consiliile de administratie, nici noi, nici presedintele Romaniei, cand eram în opozitie, acuzand mecanismul de politizare a radioului si televiziunii. Acum, cand suntem la putere, nu ne putem dezice de ceea ce am spus si am discutat ieri cu partenerii de coalitie si le-am solicitat sa ne respectam angajamentul dat [...] si sa gasim un mecanism care sa scoata de sub cupola politica aceste servicii publice de radio si televiziune, prin mecanisme care sa garanteze acest lucru”.

Emil Boc, Primul Ministru al Romaniei, aprilie 2010

Organizatiile semnatare îsi exprima dezamagirea fata de modul în care partidele politice, Guvernul si Presedintia au înteles sa îsi desemneze reprezentantii în consiliile de administratie ale serviciilor publice de radio si televiziune, perpetuand controlul politic asupra institutiilor si amanand înca o data promisa lor reformare în beneficiul public.

In ultimele doua luni am asistat la o încercare lamentabila de reforma a serviciilor publice de radio si televiziune, prin modificarea legii lor de functionare. Legea a fost respinsa si efortul de reformare pare de domeniul trecutului.

Clasa politica se face responsabila de perpetuarea controlului politic asupra SRR si SRTV prin numirea în consiliile de administratie a unor persoane din imediatul anturaj al decidentilor politici. Astfel, PD-L a numit-o în consiliul administrație al Televiziunii publice chiar pe sefa biroului de presa al acestui partid, Ada Mesesan.  Calin Botez este consilierul presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, iar Catalin Baba este actual secretar de stat în Ministerul Educatiei si fost sef al cancelariei si apoi consilier al premierului Emil Boc. Nicoleta Nicolicea, propusa de PD-L, este soția deputatului independent Eugen Nicolicea. Demeter Andras Isvan, propus de UDMR pentru CA al SRR, este consilier personal al ministrului Culturii. Josef Klein, membru supleant în CA al SRR, este consilier de presa la cabinetul vicepremierului Marko Bela, în timp ce Cosmin Irimies, membru supleant în CA al SRTv, este actualmente sef de cabinet al consilierului primului ministru, Calin Hintea. Claudiu Branzan, membru PSD si purtator de cuvant al acestui partid la Galați din 2003, a fost numit în 2009 si prefect de Galați de catre ministrul Dan Nica (PSD). Anne Marie Juganaru a candidat la alegerile parlamentare din 2008 într-un colegiu din Bucuresti din partea Alianței PSD-PC.

Alaturi de acestia, apar în componenta consiliilor de administratie si persoane a caror reputatie profesionala este chestionabila, nominalizate atat de partidele politice, cat si de angajatii celor doua institutii. De exemplu, Cristian Nițulescu, desemnat de PSD, a fost acuzat de mai mulți jurnalisti ai Direcției Stiri drept principalul responsabil de cenzura si favorizarea PSD si a candidatului Adrian Nastase  în jurnalele de stiri ale televiziunii publice, culminand cu campania electorala din toamna lui 2004 (ceea ce determinat constituirea Comisiei parlamentare de ancheta a activitatii SRR si SRTv). Sorin Burtea (ales de angajatii SRTv) a fost amendat de CNA pentru o emisiune considerata “manipulatorie”, îndreptata împotriva schimbarii legii de functionare a SRR  si SRTv. Cei doi au încalcat prin aceste acțiuni si Statutul Jurnalistului din televiziunea publica, fapt confirmat de Comisa de Etica din aceasta instituție. De asemenea, Traian Barbulescu (desemnat de catre angajatii SRTv) a fost, al randul sau, subiectul mai multor articole din presa locala si centrala, care semnalau stilul abuziv de conducere, inclusiv posibile fapte ilegale.

Alți membri ai Consiliilor de Administrație se afla în posibil conflict de interese cu instituțiile pe care sunt chemați sa le conduca. De exemplu, pe baza informațiilor de la Registrul Comerțului si a declarațiilor sale  de avere, presa a relatat ca Bogdan Hossu deține un pachet de acțiuni de 9 la suta la Accor Service SRL, firma care, prin contract direct cu SRR, tipareste si furnizeaza tichetele de masa ale salariaților din serviciul public de radiodifuziune.

Toate aceste suspiciuni puteau fi sa fie înlaturate în condițiile unei legi care sa impuna criterii clare de competenta, neafiliere politica si eligibilitate, astfel încat conflictele de interese sa poata fi eliminate într-o maniera transparenta.

Cerem partidelor politice sa îsi respecte promisiunile facute electoratului privind depolitizarea institutiilor publice de mass-media si sa declanseze fara întarziere un proces real de amendare a legii televiziunii si radioului public, pornind de la depolitizarea institutiilor, numirea pe criterii de competenta si independenta a consiliilor de administratie si garantarea de resurse suficiente pentru îndeplinirea mandatului lor public.

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociația Profesionistilor de Presa – Cluj

Federația Romana a Jurnalistilor  - MediaSind

Liga Jurnalistilor din Sibiu

Asociația Patronala a Editorilor Locali

Convenția Organizațiilor de Media

Asociația Profesionala Radio

Fundația Soros Romania

Altphel

Institutul pentru Politici Publice

Uniunea Jurnalistilor Maghiari din Romania

Asociația Jurnalistilor din Romania

Sindicatul Jurnalistilor din Televiziunea publica

Sindicatul 2002 din SRTV

Sindicatul Jurnalistilor Profesionisti