Anuntarea decretului Presedintelui interimar al Republicii Moldova.

IPP, Bucureşti, 11 mai 2010 ■ Astăzi, senatorii membri ai Comisiei pentru Drepturile Omului, respectiv Juridică din Senatul României, cu puţine excepţii, au desfiinţat procedura controlului averilor demnitarilor şi funcţionarilor, prin amendamentele votate la noul proiect de lege care reglementează funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Procedura stabilită de senatori pentru controlul averilor se va dovedi inaplicabilă.

Presa, ONG-urile şi societatea în general nu vor mai avea acces la informaţii concrete despre averile şi posibilele conflicte de interese ale demnitarilor, declaraţiile detaliate ale acestora devenind secrete, ca înainte de anul 2003. Politicienii din toate partidele reprezentate în Comisiile reunite de la Senat, au decis că cetăţenii nu trebuie să cunoască despre un demnitar/funcţionar mai mult decât că ar avea: un număr de case, un număr de terenuri, un număr de conturi, respectiv că au calitatea de acţionar într-un număr de societăţi comerciale. Prin această decizie va fi imposibilă orice evaluare obiectivă a unor diferenţe nejustificate în patrimoniu sau de identificare a unor potenţiale conflicte de interese fără alte detalii despre locul unde se află casele, terenurile sau care este denumirea respectivelor societăţi comerciale. Detalii despre averile şi interesele celor aflaţi în slujba cetăţenilor vor fi confidenţiale, iar anumite obiecte de patrimoniu cum ar fi bijuteriile sau tablourile ar putea fi considerate, după cum spune Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, chiar de “natură intimă”.

Senatorii au păstrat în varianta legii care fusese anterior votată în Camera Deputaţilor prevederea prin care, dacă un cetăţean face o sesizare despre averea/conflictul de interese al unui demnitar/funcţ ionar, acesta din urmă îl poate acţiona în instanţă prezumând reaua – credinţă. Prin atitudinea lor, parlamentarii celor două Camere descurajează cetăţenii, jurnaliştii, ONGurile să facă în viitor astfel de sesizări, cultivând un climat de opresiune în societate în locul sprijinirii unei atitudini civice.

Pe acest fond, Institutul pentru Politici Publice solicită membrilor plenului Senatului să nu aprobe mâine raportul acestor comisii, retrimiţându-l înapoi spre dezbatere. Cerem, de asemenea, presei să ia atitudine faţă de această situaţie şi să se alăture solicitării noastre.

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la 021 212 3126/7 sau mobil 0724 237 229.

Instututul de Politici Publice din Chisinau a iesit cu un nou studiu, care se gaseste aici.

Pe 15 martie, Fundatia SynergEtica va invita sa deveniti un “revolutionar optimist”. Dupa Cafenelele Pasoptiste de la Iasi si Timisoara, lansam la Bucuresti proiectul Noii Pasoptisti, ce isi propune sa creeze si sa activeze o comunitate puternica de romani care POT si VOR sa transforme Romania intr-o tara in care chiar merita sa traiesti.

Gata cu vaicareala neputincioasa. Aidoma inaintasilor de la 1848, vrem sa aducem impreuna tineri (si cei care se simt asa ;) care au studiat sau muncit in strainatate si s-au intors in Romania, oameni de cultura, jurnalisti, antreprenori, membrii ai organizatiilor societatii civile. Ideea este sa formam o retea de oameni pusi pe treaba, care sa alcatuiasca o Proclamatie despre ce ar trebui schimbat pentru a transforma Romania intr-o tara in care merita sa traiesti. Pentru fiecare punct al acestei Proclamatii am dori sa gandim impreuna solutii si sa ne responsabilizam unii pe altii pentru schimbare.

Pentru noi, dumneavostra sunteti deja un Nou Pasoptist. Privim cu mare respect activitatea pe care o desfasurati si rezultatele pe care le obtineti.

Ar fi, asadar, o deosebita onoare pentru noi daca veti accepta sa va implicati, in special in a ne ajuta sa inspiram si sa motivam pe mai tinerii membri in actiunile lor. Intalnirea va fi sub forma unei “Cafenele Pasoptiste” in care oaspetii sunt invitati sa conduca discutiile la masa la care stau si sa se adreseze intregii adunari in functie de tema si de preferinta. Moderatorul intalnirii va fi Cosmin Alexandru.

Ca un prim pas, dorim sa va invitam sa luati cuvantul la dezbaterea de la Bucuresti, pe 15 martie, ora 18:30 la Palatul Ghika. Asteptam confirmarea dvs. pe e-mail: hajdauana@yahoo.com si va stam la dispozitie pentru alte informatii.

Cu multumiri si prietenie,

Sandra Pralong

Presedinte SynergEtica

Din Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la întâlnirea de început de an cu Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi la Bucureşti din data de 20 ianuarie 2010:
Consolidarea rolului Uniunii şi a poziţiei noastre în Uniune ne va permite, în mod natural, să ne satisfacem o serie de interese naţionale: dezvoltarea economică şi socială prin bugetarea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a politicii agricole şi, implicit, atragerea sporită a fondurilor europene; dezvoltarea regiunilor învecinate prin continuarea procesului de extindere – inclusiv cu state precum Republica Moldova – sau prin implementarea unor procese utile – Strategia UE pentru Regiunea Dunăreană, Sinergia Mării Negre, Parteneriatul Estic; integrarea socială a romilor prin implementarea Platformei Europene Integrate pentru Incluziunea Romilor.
O prietenie dăinuie atunci când ambii parteneri ştiu să dăruiască, iar noi am dovedit în aceşti ani Statelor Unite că suntem un partener de nădejdem, fie că ne referim numai la Afganistan sau la recent încheiata misiune din Irak. La rândul nostru, ştim că ne putem bizui pe creşterea în continuare a cooperării economice cu Statele Unite ale Americii, pe atragerea de noi investiţii americane, pe sprijinul Americii în proiectele esenţiale pentru securitatea noastră energetică, precum proiectul Nabucco sau terminalul de gaze lichefiate LNG de la Constanţa, pe liberalizarea treptată a regimului de vize sau pe colaborarea strânsă în domeniul securităţii.

Predictibilitatea va fi amprenta politicii României în domeniul securităţii. Ne vom implica activ în dezbaterile pe marginea iniţiativelor curente privind arhitectura de securitate europeană, prin susţinerea unei poziţii comune a statelor membre ale Uniunii Europene şi NATO; ne vom continua eforturile pe plan naţional şi internaţional în combaterea terorismului; ne vom duce la îndeplinire angajamentele în domeniul neproliferării, cu sublinierea rolului esenţial al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică; vom urmări cu interes procesul reducerii armamentelor strategice, ale cărui progrese vor contribui la deblocarea activităţii conferinţei de dezarmare; ne vom onora angajamentele în Afganistan, dosar prioritar al Uniunii Europene şi NATO, precum şi în alte teatre de operaţii, cu obiectivul pacificării şi reconstrucţiei zonelor în conflict.

Vorbind despre politica externă a României în statele din vecinătatea estică şi sud-estică, vorbim despre solidaritate şi valorificarea oportunităţilor. Solidaritatea ne animă eforturile de sprijinire a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Cu toţii cunoaşteţi relaţia specială dintre România şi vecinul său din est. Ne leagă o istorie comună, avem aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură. Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar această realitate face din susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet. Nu întâmplător, prima vizită pe care o voi efectua în străinătate, la începutul noului mandat, va fi în Republica Moldova, peste exact o săptămână. După o perioadă în care bunăvoinţa noastră a fost pusă la încercare, există, acum, premisele pentru reconstruirea unei relaţii bazate pe încredere, solidaritate şi năzuinţe comune, nucleu pe care nu vom pregeta să-l valorificăm în interes reciproc. În ceea ce ne priveşte, ne vom manifesta activ în interiorul UE pentru includerea Chişinăului în spaţiul unde, istoric vorbind, îi este locul. Un obstacol care trebuie depăşit este conflictul transnistrean, dosar în care Uniunea poate avea, credem, o implicare mai susţinută.

Interesele noastre legate de Ucraina sunt multiple, iar satisfacerea lor nu poate fi disociată de edificarea unui stat vecin democratic, dezvoltat şi stabil. Numai astfel ne vom asigura securitatea energetică, numai astfel vom putea soluţiona dosarele comune sensibile precum Bâstroe sau drepturile minorităţilor. Iar o Ucraină democratică şi dezvoltată nu poate fi imaginată, în contextul actual, în afara spaţiului politic european sau euroatlantic.

Importanţa strategică a statelor din Caucazul de Sud poate fi cu greu îndeajuns evidenţiată. Obiectivul noului meu mandat este de a fructifica relaţia privilegiată pe care o avem cu aceste ţări, fie că vorbim de Georgia, al cărui potenţial de cooperare în domenii precum energia, transportul sau infrastructura este deosebit de ridicat, de Azerbaidjan, alături de care dorim să valorizăm parteneriatul strategic încheiat în septembrie 2009, având drept vectori cooperarea economică şi energetică. Apropierea acestor ţări de UE şi, în cazul Georgiei, de NATO, are o importanţă capitală în atingerea acestor obiective şi va contribui inclusiv la soluţionarea problemelor subregiunii – adică conflictele îngheţate sau relaţiile cu vecinii.

Acum cinci ani de zile atrăgeam atenţia partenerilor noştri asupra potenţialului strategic insuficient exploatat al Mării Negre. Astăzi există o acceptare generală a acestei realităţi şi, mai mult decât atât, există instrumente de a o valorifica, fie că vorbim de Sinergia Mării Negre, a cărei implementare nu mai poate fi amânată sau de proiectul complementar, Parteneriatul Estic. Vom utiliza aceste mijloace şi altele, precum preşedinţia în exerciţiu a OCEMN pe care o vom deţine în 2011, pentru satisfacerea unui interes major – securitatea energetică, prin conectarea zonei Mării Negre cu zona Mării Caspice prin intermediul coridoarelor de transport energetic.

De Asia Centrală ne vom relaţiona pe două căi – prin intermediul instrumentelor oferite de Uniunea Europeană, în special Strategia Uniunii Europene pentru Asia Centrală şi prin intermediul relaţiilor bilaterale foarte bune pe care le avem cu toate statele zonei – în urmărirea obiectivului central de asigurare a securităţii noastre energetice. În acest sens, vom acţiona pentru implicarea ţărilor regiunii în proiecte europene strategice precum Nabucco sau PEOP.

…….

Politica externă a României nu se opreşte aici. Am ajuns în zona pragmatismului, iar acesta semnifică, în prezent, o relaţie economica eficientă. Există o serie de state cu un potenţial excepţional de cooperare economică, dintre care unele adevărate puteri globale, care ne interesează în cel mai înalt grad.

Relaţia noastră cu Rusia a avut, de-a lungul timpului, accente particulare, însă niciodată nu ne-am ignorat. Influenţa Rusiei în regiune este semnificativă, iar România conştientizează această realitate. Mesajul pe care doresc să-l transmit aici este că Rusia poate avea în România un partener atâta timp cât interesele noastre sunt respectate. Avem nevoie de o cooperare economică reciproc avantajoasă cu Rusia, pe linia schimburilor comericiale, care au crescut deja de patru ori în timpul primului meu mandat.

….
Potenţialul economic şi energetic al Turciei o plasează în prim planul eforturilor diplomatice româneşti. Nu vom înceta să ne facem cunoscută convingerea că valorizarea deplină a acestui potenţial nu se poate realiza decât prin aderarea Turciei la Uniunea Europeană, desigur cu respectarea condiţionalităţilor aferente, obiectiv pe care îl susţinem puternic.

O zonă de maxim interes pentru România este Orientul Mijlociu, atât datorită implicaţiilor globale ale situaţiei sale de securitate, cât şi datorită oportunităţilor de cooperare economică pe care le oferă statele regiunii. Suntem interesaţi de colaborarea pe linie energetică cu aceste state care, din această perspectivă, apar nu doar nişte consumatoare de securitate, ci şi contributoare la securitatea energetică a Europei. Valorificarea acestor oportunităţi nu poate avea loc în lipsa progreselor din procesul de pace, ale cărui puncte de referinţă valoroase sunt Foaia de Parcurs şi Iniţiativa Arabă de Pace.

Legătura specială pe care o avem cu Israelul, datorată inclusiv celor 61 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, dar şi a realităţii că în Israel trăiesc circa 500 de mii de vorbitori de limbă română, se va dezvolta în sensul celor convenite în cadrul vizitei pe care am efectuat-o anul trecut la Ierusalim.

….

Promovarea economică externă şi sprijinirea pătrunderii, menţinerii sau revenirii companiilor româneşti pe pieţele străine va constitui o preocupare prioritară a autorităţilor române. Relaţiile economice şi comerciale în interiorul Uniunii Europene vor continua să deţină un rol major în acest proces, însă dorim să valorificăm şi alte relaţii: Balcanii, vecinatatea estică, Orientul Mijlociu, nordul Africii, Orientul Îndepărtat sau Asia de Sud-Est. În acelaşi timp, ne propunem să generăm reluarea fluxurilor investiţionale spre ţara noastră, pe măsura depăşirii efectelor crizei economice.

Am susţinut constant o politică energetică consolidată a Uniunii Europene, cu două componente principale: asigurarea interconexiunilor între statele membre – iar România va dezvolta două proiecte importante cu Ungaria şi Bulgaria – şi diversificarea surselor şi rutelor de transport ale hidrocarburilor. Materializarea proiectului Nabucco a constituit un succes major, iar finalizarea sa rămâne o prioritate absolută.

…

Una dintre cele mai mari satisfacţii ale primului meu mandat o reprezintă îndeplinirea promisiunilor pe care le-am făcut românilor din străinătate, fie că am în vedere liberalizarea pieţei muncii într-un număr semnificativ de state ale Uniunii Europene, modificarea Legii Cetăţeniei, reprezentarea acestor români în Parlamentul de la Bucureşti sau creşterea numărului de consulate din străinătate. Acest proces va continua şi în următorii cinci ani, prin măsuri precum introducerea votului prin corespondenta, înfiinţarea unui Call Center pentru românii din străinătate sau deschiderea de noi consulate. Pentru multe dintre aceste proiecte avem nevoie şi de sprijinul ţărilor dumneavoastră.