Consultanta Politica

Într-un singur an milionarul Filat a devenit miliardar, crescându-şi averea de 100 de ori

Miliardarii moldoveni în dolari sunt cinci, informează agenţia electronică rusă Rosbalt, făcând un clasament al celor mai bogaţi oameni din spaţiul ex-sovietic. Primul în top se situează miliardarul Gabriel Stati, a cărui avere este estimată la 2,5 miliarde de dolari SUA. Poziţia secundă este ocupată de Vladimir Plahotniuc, cu 2 miliarde de dolari, proveniţi din afaceri în domeniile petrolier, financiar-bancar, hotelier şi al presei. Premierul Vladimir Filat, asociat al multimiliardarului Dinu Patriciu din România, deţine proprietăţi în valoare de 1,2 miliarde de dolari, fiind al treilea în clasamentul miliardarilor din Republica Moldova. Filat este urmat de Valeriu Pasat, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, care i-au revenit din comerţul cu gaze naturale, petrol şi energie electrică. Al cincilea miliardar moldovean este Nicolae Ciornâi, care deţine proprietăţi în valoare de 1 miliard de dolari.

Agenţia Rosbalt menţionează că Oleg Voronin a ieşit din clasamentul miliardarilor, întrucât averea sa este estimată la 0,7 miliarde de dolari, faţă de 1 miliard anul trecut.

De menţionat că cel mai mare salt l-a făcut în ultimul an premierul Vladimir Filat, devenind din multimilionar miliardar în dolari. Amintim că Vladimir Filat a indicat în declaraţia sa de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, în vederea participării la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, că, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, a obţinut venituri în valoare de 1 milion şi 229 854 de lei, deţinând doar o casă de locuit cu suprafaţa de 376,3 metri pătraţi (situată în strada Gurie Grosu nr. 27), un automobil marca BMW 760 (fabricat în 2005), un automobil TOYOTA RAV4 (fabricat în 2001) şi un automobil marca NIVA VAZ 21213. Vladimir Filat a declarat aceeaşi avere şi cu ocazia alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Presa de la Chişinău a scris că valoarea casei premierului Filat s-ar estima la 4,6 milioane de lei, arătând că celelalte bunuri imobiliare deţinute de Filat ar depăşi valoarea de 11,5 milioane de lei. Cumulate, aceste venituri şi proprietăţi se estimează la circa 11,6 milioane de dolari.

Vladimir Filat nu a inclus în declaraţiile sale de avere prezentate CEC nici un alt bun, tăinuind faptul că ar deţine acţiuni, obligaţiuni sau cambii. Cele două declaraţii publice de avere ale lui Vladimir Filat sunt disponibile pe pagina electronică a CEC şi pot fi accesate aici şi aici. Singura deosebire dintre cele două declaraţii de avere este de natură onomastică şi constă în faptul că prima a fost făcută de către Filat Vladimir, iar a doua de către Vlad Filat.

Potrivit informaţiilor făcute publice, averea lui Vladimir Filat a crescut în doar un an de zile de la 11,6 milioane dolari la 1, 2 miliarde de dolari, multiplicându-se de circa 100 de ori.

Conform declaraţiilor de avere prezentate CEC, actuala coaliţie de guvernământ cuprinde 30 de milionari, un record absolut în istoria Republicii Moldova, cea mai săracă ţară din cele 48 de pe continent.

de Sabina Fati

… Strategia Naţională de Apărare propusă de Traian Băsescu ne arată fără precauţii inutile că statul este istovit şi redus la tăcere. Că statul nu are mecanismele de apărare necesare pentru a face faţă şi  acceptă suzeranitatea grupurilor de interese care încurajează corupţia, politizarea administraţiei, educaţiei, sănătăţii. Că statul poate deveni vasalul celor care se află la putere şi care îşi ascund nepăsarea în spatele elocinţei. Că statul este resemnat şi speriat de „campaniile de presă la comandă” prin care „se răspândesc informaţii false” şi nu ştie cum să contracareze „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice” pentru „obţinerea de avantaje de natură economică”. Derapajele de acest fel ar putea fi oprite cu ajutorul legilor, al procurorilor, al poliţiştilor, al Consiliului Naţional al Audiovizualului. …

tot articolul in Romania Libera

azi in Adevarul:
Directorul Serviciului Canadian de Informaţii (CSIS), Richard Fadden, a afirmat că mai mulţi aleşi municipali din British Columbia şi miniştri din două provincii canadiene se află sub influenţa puterilor străine, cum ar fi China.

“Suntem puţin îngrijoraţi de informaţiile potrivit cărora mai mulţi oameni politici din provincii au dezvoltat un ataşament faţă de unele ţări străine… O astfel de persoană obţine un post care îi permite să ia decizii ce afectează ţara, provincia sau municipalitatea. Dintr-o dată, deciziile nu mai sunt luate în funcţie de binele public, ci în funcţie de preocuparea unei alte ţări”, a afirmat el marţi, în cadrul unui interviu pentru postul public de televiziune CBC. mai mult

Unimedia:

“Uniunea Europeană poate participa la acțiunea de pacificare din regiunea Transnistreană”. Declarația aparține ministrului de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, citat de Itar-tass.

“Numai în cazul în care Rusia va îndeplini condiţiile Berlinului, Europa va discuta cu Moscova problema securităţii europene, în cadrul Comitetului Rusia – UE”, scrie publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit politologului german, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, Memorandumul semnat la 5 iunie de către Medvedev şi Merkel constituie răspunsul Europei la iniţiativa preşedintelui rus de a semna Acordul pentru Securitate Europeană : “Haideţi să soluţionăm problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza căreia nu funcţionează Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa şi nu există încredere în regiunea Mării Negre, iar apoi ne vom înţelege asupra arhitecturii comune de securitate”.

La rândul său, preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Rusiei, Serghei Mironov a declarat recent că Rusia ar putea fi de acord de a înlocui armata rusă din regiunea Transnistreană cu un centru european pentru pregătirea forţelor pacificatoare sau salvatorilor pentru statele CSI, sub egida Statelor Unite ale Americii şi Federaţiei Ruse.

UNIMEDIA precizează că ideea instituirii Comitetului Rusia – UE a fost lansată cu ocazia unei întâlniri bilaterale între liderul de la Kremlin, Dmitrii Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel, la Meseberg la 5 iunie. Tot atunci, cei doi lideri au semnat un Memorandum în acest sens şi au convenit că noul organ se va ocupa şi de problema transnistreană. În prezent, pe teritoriul transnistrean se află circa 1500 de militari din fosta Armată a 14-a a URSS.

Anterior, premierul Vlad Filat a avut o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel, care i-a promis premierului că se va implica mai activ în vederea soluționării conflictului transnistrean.

Unimedia:

Germania cere Rusiei evacuarea armatei a 14-a de pe teritoriul transnistrean, în schimbul  promovării ideii de securitate europeană, iniţiată de preşedintele rus, Dmitrii Medvedev. “Numai în cazul în care Rusia va îndeplini condiţiile Berlinului, Europa va discuta cu Moscova problema securităţii europene, în cadrul Comitetului Rusia – UE”, scrie publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit politologului german, directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, Memorandumul semnat la 5 iunie de către Medvedev şi Merkel constituie răspunsul Europei la iniţiativa preşedintelui rus de a semna Acordul pentru Securitate Europeană : “Haideţi să soluţionăm problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza căreia nu funcţionează Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa şi nu există încredere în regiunea Mării Negre, iar apoi ne vom înţelege asupra arhitecturii comune de securitate”.

Unii experţi consideră că în cazul în care trupele armate ruse vor fi evacuate, Comitetul Rusia – UE are un viitor promiţător şi ar putea înlocui cu timpul, Consiliul NATO – Rusia. “Îndeplinirea cerinţelor, înaintate de Berlin ar demonstra cât de serioase sunt intenţiile Rusiei în a colabora eficient cu Uniunea Euroopeană”, crede directoarea Fondului German Marshall din Bucureşti, Alina Inayeh.

Totodată, autorităţile transnistrene percep Memorandumul semnat între Rusia şi Germania ca un pas spre apropierea Rusiei faţă de comunitatea europeană. Aşa-numitul ministru de externe al regimului de la Tiraspol, Vladimir Yastrebciak, a solicitat anterior suplimentarea trupelor ruse în regiune.

La rândul său, preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Rusiei, Serghei Mironov a declarat recent că Rusia ar putea fi de acord de a înlocui armata rusă din regiunea Transnistreană cu un centru european pentru pregătirea forţelor pacificatoare sau salvatorilor pentru statele CSI, sub egida Statelor Unite ale Americii şi Federaţiei Ruse.

UNIMEDIA precizează că ideea instituirii Comitetului Rusia – UE a fost lansată cu ocazia unei întâlniri bilaterale între liderul de la Kremlin, Dmitrii Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel, la Meseberg la 5 iunie. Tot atunci, cei doi lideri au semnat un Memorandum în acest sens şi au convenit că noul organ se va ocupa şi de problema transnistreană. În prezent, pe teritoriul transnistrean se află circa 1500 de militari din fosta Armată a 14-a a URSS.