Vocea Rusiei: Cel de-al doilea tur de scrutin în România
Pe 6 decembrie în România a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Despre atmosfera în care s-au desfăşurat ele şi rezultatul lor relatează observatorul nostru Nikolai Dovjenko.
În cadrul dezbaterilor electorale dinaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, ambii candidaţi au propus electoratului aproximativ aceleaşi măsuri şi programe anticriză şi doar în domeniul orientării politicii externe existau deosebiri substanţiale.
Traian Băsescu, preşedintele în exerciţiu al ţării şi candidatul din partea Partidului Democrat Liberal a pus accentul pe consolidarea relaţiilor României cu SUA şi NATO, iar Mircea Geoană, preşedintele Senatului şi candidatul din partea Partidului Social Democrat se consideră „principalul eurointegrator” al ţării. În acelaşi timp, el s-a pronunţat pentru o cooperare mai strânsă cu statele care, în opinia sa, reprezintă „puterile sec. XXI”, având în vedere China, India şi Rusia.
Mircea Geoană a devenit subiectul unei critici foarte dure pentru faptul că în aprilie anul curent a vizitat în taină Moscova, fapt ieşit la iveală tocmai acum, unde, după cum a recunoscut el în persoană, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai administraţiei preşedintelui Federaţiei Ruse. Conform declaraţiei sale, „a fost o vizită privată” şi care a avut ca scop îmbunătăţirea relaţiilor româno-ruse.
Însă Traian Băsescu a declarat că Geoană încearcă prin toate metodele posibile să obţină din timp sprijinul Kremlinului. Cu alte cuvinte, încercarea de a stabili relaţii de încredere cu Rusia a fost una din cauzele principale ale criticii lui Geoană din partea lui Traian Băsescu, care se teme că România se va afla din nou în zona de influenţă a Rusiei.
Însă nu numai că a venit timpul pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Bucureşti şi Moscova , timpul s-a terminat demult şi acest lucru este conştientizat atât de clasa politică, cât şi de populaţia ţării. Nu întâmplător, în cadrul primului tur de scrutin, Mircea Geoană a obţinut aproape acelaşi sprijin ca şi preşedintele în exerciţiu, poziţiile căruia sunt diametral opuse.
Acelaşi lucru se poate spune şi despre sprijinul acordat de electorat lui Geoană în cel de-al doilea tur al scrutinului. Sondajele exit-poll, efectuate duminică seara, dădeau rezultate asemănătoare ambilor candidaţi, iar în unele cazuri Mircea Geoană îl întrecea pe Traian Băsescu. Ţinând cont de marjele de eroare, la fel ca şi în primul tur de scrutin care a avut loc pe 22 noiembrie, reprezentau circa 2%, şansele ambilor candidaţi fiind, practic, egale.
Şi fiecare din candidaţi a reacţionat la cifrele anunţate cu declaraţii privind victoria sa. Este clar că Geoană s-a grăbit: el n-a luat în seamă faptul că rezultatele exit-poll-urilor nu ţin cont de votul de la secţiile de votare de peste hotare, la care s-au prezentat peste 100 de mii de alegători. Merita să se acorde atenţie faptului că în primul tur de scrutin, potrivit rezultatelor votării diasporei române din peste 90 de ţări, Traian Băsescu a obţinut 56% din voturi, iar Mircea Geoană doar 12%.
Totuşi, acest fapt n-a fost uitat de Traian Băsescu. De aceea, luând cuvântul în faţa adepţilor săi, după încheierea alegerilor, el a spus cu convingere: „Ca şi în 2004, puteţi să mă credeţi: am învins. Acum urmează să modernizăm statul, să îmbunătăţim sistemul de învăţământ şi să transpunem în viaţă valorile europene. Românii sunt gata pentru construirea României europene”, a declarat Băsescu.
Doar declaraţia Biroului Electoral Central cu privire la rezultatele alegerilor a decis cine are dreptate. Iar Biroul Electoral Central a anunţat luni că preşedintele în exerciţiu al României, Traian Băsescu, ocupă la o mică diferenţă poziţia de lider în cel de-al doilea tur de scrutin. Numărarea tuturor voturilor a demonstrat că pentru Băsescu au votat 50,33% din alegători, iar adversarul său, Mircea Geoană, a obţinut 49,66 din voturi.
Se presupune ca la rezultatul favorabil al lui Băsescu au contribuit în mare măsură voturile alegătorilor de peste hotare, inclusiv din Republica Moldova, unde pentru Băsescu au votat 94,8% din cetăţenii care deţin paşaport românesc.
Victoria lui Băsescu, chiar şi la o diferenţă minimă, îi conferă o nouă legitimitate pe care o poate folosi pentru realizarea proiectelor sale principale. Este vorba de reformarea sistemului politic al ţării, mai ales de schimbarea structurii puterii. Este vorba de desfăşurarea unei politici active în cadrul UE şi de o cooperare strânsă cu SUA în problema noului sistem de apărare antirachetă în Europa, de o participare şi mai activă la misiunile NATO, inclusiv în Afganistan, în acest sens luându-se recent decizia corespunzătoare. În fine, este vorba şi de apropierea de Moldova.
“Indiferent de rezultatul votului de duminica, relatiile Romaniei cu Rusia nu se vor modifica in mod substantial. In relatiile cu Moscova actiunile lui Traian Basescu apar ca dinamice, directe si eficiente. Iar politicienii rusi apreciaza partenerii puternici”, sustine cotidianul Vremia novostei, intr-o corespondenta consacrata alegerilor prezidentiale din Romania.
Intr-o corespondenta din Bucuresti, cotidianul Vremia novostei reda comentariile analistului roman Viorel Patrichi, in opinia caruia „Traian Basescu poate invinge in alegeri cu populara lozinca a luptei impotriva coruptiei”. El crede ca, in aceasta privinta, alegatorii il considera pe Mircea Geoana un politician slab, folosit „de oligarhi si magnati in interesele lor proprii”. „Dar indiferent de rezultatul votului, relatiile Romaniei cu Rusia nu se vor modifica in mod substantial. In relatiile cu Moscova actiunile lui Traian Basescu apar ca dinamice, directe si eficiente. Iar politicienii rusi apreciaza partenerii puternici”, a continuat interlocutorul VN.
Candidatii la presedintia Romaniei au pareri diferite privind Ucraina
Pe de alta parte, presa ucraineana comenteaza contextul relatiilor dintre Kiev si Bucuresti. Romania se pronunta pentru dezvoltarea de bune relatii cu Ucraina, dar nu este inca pregatita la compromisuri unilaterale, informeaza agentia Regnum, citand declaratia facuta in acest sens in cadrul dezbaterilor politice de presedintele in exercitiu al Romaniei, Traian Basescu.
Adversarul sefului statului in alegerile prezidentiale, Mircea Geoana, l-a acuzat pe Basescu de relatii tensionate ale Romaniei cu tarile vecine si s-a pronuntat in favoarea dezvoltarii unor relatii mai prietenesti cu Ucraina. „Sunt convins ca Marea Neagra va ramane o directie strategica pentru Romania. Dar trebuie ca porturile noastre sa lege Romania si cu alte continente, nu sa se limiteze la regiunea Marii Negre. Trebuie sa ne deschidem in relatiile cu Ucraina si sa dezvoltam colaborarea inclusiv in domeniul platoului continental”, a afirmat Geoana.
Drept raspuns, Basescu a spus ca „nu trebuie sa acceptam compromisuri. Sunt adeptul unor relatii bune cu Ucraina, dar cu conditia ca pasii nostrii sa fie reciproci. Ucraina trebuie sa respecte interesele Romaniei in regiune. Nu suntem de acord cu constructia de catre Ucraina a canalului Bastroe in Delta Dunarii, si aparam interesele romanilor din Ucraina, care trebuie sa aibe posibiltiatea de a invata in limba materna si de a obtine cetatenie romana. Nu se pot pune bete in roate”, a concluzionat presedintele Romaniei.
Candidatul PSD joacă interesul naţional la ruleta rusească
Mircea Geoană, şeful PSD, dorit ca preşedinte de carton de Ion Iliescu – la råndul lui alesul şi conspiratorul Moscovei – a efectuat anul acesta mai multe vizite în Federaţia Rusă, fără a respecta normele legale şi uzanţele diplomatice şi de securitate, desemnate pentru al doilea om în stat. Cel puţin la una dintre cele două vizite cunoscute până acum, mai îndeplinea şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pånă la a fi prezentate public de un avertizor anonim
care l-a interpelat pe ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, prin intermediul unui portal de ştiri, aceste vizite au rămas secrete. Nici pånă astăzi Mircea Geoană nu a oferit lămuriri opiniei publice privind persoanele cu care a vizitat Piaţa Roşie şi natura discuţiilor efectuate pe långă zidul Kremlinului. Dacă toate acestea au fost întreprinse în interesul public, al romånilor, de ce atåta secretomanie şi lipsă de transparenţă? Ziarul „Curentul“ a mers pe urmele firului roşu scăpat de Geoană din måini şi a descoperit că este posibil ca acesta să fi efectuat o a treia vizită secretă la Moscova, solicitată în plină campanie electorală prezidenţială. Documentele intrate în posesia noastră arată că Geoană a fost solicitat să se deplaseze la Moscova „în viitorul cel mai apropiat“, acesta acceptånd termenii avansaţi prin ambasadorul rus la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, şi stabilind în aceeaşi zi două date posibile: „11-12 sau 16-17 noiembrie“.
Ambasadorul rus îl cheamă pe Geoană la ordin
Faptul că prima vizită a fost apreciată pe măsură, în folosul intereselor ruseşti, este demonstrat şi de existenţa unei o a doua deplasări, recunoscute forţat de Geoană, în urma primelor dezvăluiri, dar al cărei desfăşurător a fost păstrat, de asemenea, secret, de către candidatul prezidenţial al PSD, urmaşul lui Iliescu-KGB. Iar faptul că ambele deplasări secrete au fost apreciate pozitiv de către tovarăşii din Piaţa Roşie sau Piaţa Liubianka este constatat de interesul ruşilor de a-l chema din nou la ordine pe Geoană, de data aceasta în plină campanie electorală. Şi aceasta în contextul în care etalonul euro-atlantic reprezentat de Statele Unite ale Americii anunţase cu fermitate că nu poate organiza întâlniri oficiale de stat cu omologi din România, pe perioada campaniei.
Printr-o scrisoare parvenită preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, de la omologul său rus, Serghei Mironov, pe 26 octombrie, remisă prin intermediul ambasadorului Rusiei la Bucureşti, şeful PSD este chemat la Moscova şi solicitat să efectueze această vizită „în viitorul cel mai apropiat“.
Filmul celei de-a treia vizite
În urma investigaţiilor „Curentul“, am găsit şi scrisoarea lui Mironov şi pe cea a lui Ciurilin (pe care o le prezentăm în facsimil) cât şi alte date, din care reiese că, în aceeaşi zi, Geoană răspunde pozitiv la minut şi îşi instruieşte stafful să stabilească imediat modalităţile de plecare. Consiliera sa, Corina Mavrodin, adusă după el din mediul ziaristico-diplomatic, este însărcinată împreună cu Dana Nica, managerul de campanie al candidatului Geoană, să stabilească organizarea vizitei, cu propunerile de date „11-12 sau 16-17 noiembrie“. Desigur, se ridică automat întrebarea: după ce avusesei deja două vizite în decurs de şase luni, ce putea fi atât de fierbinte încât, în plină campanie electorală şi, mai mult, în plină criză guvernamentală, când urmau să fie audiaţi şi votaţi în plen noii miniştri ai Cabinetului Negoiţă, să-ţi faci bagajele şi să părăseşti rapid ţara, la un simplu fluierat de la Moscova? Nu cumva şeful PSD urma să fie încredinţat că i se predă ştafeta de „om al Moscovei“, deţinută de Iliescu, cel care, la fel ca Geoană, într-un alt decembrie, 1989, se deplasa „sub gloanţe“ la Ambasada URSS, cu cercul său de complotişti ai FSN, ca să le spună ruşilor „cine suntem şi ce vrem“?
Un concediu învăluit în mister
În tot cazul, fără să pregete, Geoană îşi ia concediu de la Senat, în condiţiile descrise mai sus de devălmăşie parlamentară şi guvernamentală, la o dată care corespunde primei variante alese, respectiv pentru 9-11 noiembrie, 12 fiind joi, când în mod normal activitatea Senatului este redusă. Nimeni nu a înţeles la vremea respectivă de ce şi unde pleacă Geoană în vacanţă. Pe 10 noiembrie, şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, declară de la microfonul Parlamentului României: „Îl invit pe domnul Geoană să se întoarcă din concediu, astfel încât să putem demara procedurile de audiere a miniştrilor. Îl invit în acelaşi timp să fie preocupat şi de soarta României. Criza economică şi politică nu stă pe loc cât dumnealui este în concediu. Îi reamintesc că înainte de a fi candidat la preşedinţie este preşedintele Senatului“. Geoană, nimic. În ciuda chemării disperate a colegei sale, îl descoperim pe 11 noiembrie la… Galeriile de Artă din Reşiţa. Ultima apariţie: orele 17.00. Geoană mai este văzut, apoi, după alte 24 de ore, la Sibiu, la o… lansare de carte. Desigur, rămâne de văzut unde a dispărut Geoană în timp ce Parlamentul, Guvernul şi ţara ardeau. Ce putea fi atât de important? Cert este că, aşa cum a ascuns primele două vizite şi nici până astăzi nu a oferit lămuriri şi informaţii credibile privind întâlnirile sale secrete de la Moscova, constatăm că pretendentul la scaunul de la Cotroceni, păpuşa lui Iliescu şi a mogulilor Vîntu, Patriciu şi Voiculescu – cu toţii reprezentanţi ai unor interese ruseşti – , este dorit şi chemat de stăpânii de la Răsarit de trei ori în doar câteva luni.
Dus la Kremlin după revolta de la Chişinău
Revenind la prima vizită dezvăluită public, întreprinsă la 27 aprilie 2009, este de subliniat că aceasta a avut loc la doar 20 de zile de la revolta tinerilor basarabeni înăbuşită în sânge la Chişinău, când subiectul era încă fierbinte, iar regimul Voronin nu-şi dăduse obştescul sfârşit. Geoană este chemat, de urgenţă, la Moscova şi revine la Bucureşti după doar 24 de ore, culmea!, pentru a participa la o şedinţă CSAT, dar fără a sufla un cuvinţel despre aşa-zisa vizită oficială şi discuţiile avute cu interlocutorii săi dintr-un stat rival NATO. Însăşi modul în care s-a realizat această vizită arată atât modalitatea intempestivă, cât şi latura de slugărnicie a şefului PSD faţă de o putere străină. Preşedintele Senatului nu a îndeplinit obligaţiile legale ale regulamentului Senatului în cazul unei delegaţii parlamentare în străinătate şi nici nu a anunţat Ambasada noastră la Moscova – care a aflat din presă despre incursiunea lui Geoană -, sursele noastre din MAE adeverind că dosarul diplomatic al relaţiilor României cu Rusia i-a fost înmânat senatorului PSD fără ca acesta să ofere lămuriri. Mai mult, conform informaţiilor noastre, Mircea Geoană a obligat inclusiv ofiţerii SPP care îi asigurau protecţia să-şi încalce toate regulamentele militare specifice muncii lor în cazul unei asemenea deplasări externe, punându-i în faţa faptului împlinit în avionul privat furnizat de amicul său, Ion Ţiriac.
Pe firul roşu al GRU şi KGB
Despre această vizită, presa a aflat de la sursele care au dorit să-şi păstreze anonimatul că ar fi fost aranjată de ofiţerul serviciului special militar rus GRU, Boris Golovin, acum „om de afaceri“ apropiat de Viorel Hrebenciuc şi grupul de interese ruseşti din PSD. Iniţial, atât sforarul Hrebenciuc, cât şi Cozmin Guşă, consilierul de campanie al candidatului Mircea Geoană, au dezminţit informaţiile privind această vizită, ocultând adevărul, fiind siliţi însă să recunoască în cele din urmă. „Curentul“ a fost informat că Geoană n-a fost plimbat chiar degeaba în fosta URSS. Fostul vicepreşedinte al CSAT s-ar fi întâlnit cu tânărul Arkady Dvorkovici, economist şi şef al directoratului de experţi al Kremlinului, care l-a abordat asupra problemelor energetice ale zonei şi „soluţiile“ gazoductelor ruseşti, dintre care South Stream ar putea trece, sau nu, prin România.
Geoană, la toartă cu duşmanii României
Dar nu aceasta a fost discuţia cea mai importantă. Geoană a fost tatonat chiar de o eminenţă cenuşie de aceeaşi teapă cu Hrebenciuc, respectiv Serghei Prihodko, consilierul pe probleme diplomatice al preşedintelui rus Dmitri Medvedev, un anti-român convins. În contextul violenţelor din Basarabia, Prihodko a fost cel mai agresiv reprezentat al Rusiei la adresa României, şi asta chiar la forurile europene.
La summitul UE-Rusia din mai, desfăşurat la Habarovsk, Prihodko a acuzat România de implicare în tulburările politice de la Chişinău, mascând astfel propria ingerenţă. Aşadar, un astfel de interlocutor cu o astfel de abordare intră automat în cadrul interesului de securitate naţional, ca să nu mai vorbim de cel public, pentru care, chipurile, Geoană ne reprezintă în Senatul României. Ascunderea deliberată la şedinţa CSAT a conţinutului convorbirilor de la Moscova şi ţâfna arătată la descoperirea acestei vizite ascunse ne demonstrează cu prisosinţă pericolul pe care îl poate reprezenta un preşedinte care joacă interesul naţional la ruleta rusească în folosul celui propriu şi personal sau de partid. Dacă pe lângă aceste întâlniri Geoană s-a mai văzut şi cu Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei şi fost director al FSB, ex-KGB, credem că deja prima excursie din acest an a şefului Senatului la Moscova poate intra sub incidenţa legii.
Rămâne valabil mesajul anticomuniştilor din Piaţa Universităţii: „Geoană, nu uita, te votează Moscova“.
Avizul de expertiza dat de Institutul National de Expertize Criminalistice, la cererea presedintelui Traian Basescu, asupra imaginilor in care un copil pare sa fi fost lovit de el in 2004, arata ca “inregistrarea nu este autentica si contine elemente de editare computerizata”.
Rezultatul expertizei INEC a fost anuntat public chiar de Traian Basescu, printr-o declaratie facuta miercuri seara de la sediul sau de campanie.
Presedintele a prezentat Avizul nr. 181 primit de la INEC, explicand ca obiectul expertizei a fost solicitat prin adresa din 30.11.2009 prin care se cerea avizul cu privire la o inregistrare de pe un CD care sa arate daca filmul contine urme de interventie tehnica in sensul integritatii, CD-ul reprezentand o copie fidela a imaginilor publicate in presa.
Concluziile INEC au fost exprimate pe 18 pagini, iar ele vor fi utilizate in procesul intentat lui Dinu Patriciu si jurnalistilor de la Gardianul, a mai anuntat presedintele.
Traian Basescu a citit din Capitolul 6, unde se arata ca “inregistrarea contestata contine elemente de editare computerizata in sensul alterarii integritatii, ea nu este autentica si nici nu reprezinta o copie realizata cu acuratete a unei inregistrari autentice”.
“Unii incearca sa castige alegerile prin minciuna si frauda”, a mai spus Traian Basescu incheind cu o concluzie personala: “Sa iti fie rusine, Dinu Patriciu!”.
Pe 6 decembrie în România a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Despre atmosfera în care s-au desfăşurat ele şi rezultatul lor relatează observatorul nostru Nikolai Dovjenko. 
